Posts

Showing posts from April 19, 2007

Tine-ma de mana!

Au inceput sa-mi placa diminetile. Si asta nu de o zi-doua, ci de cateva saptamani. Diminetile-"pranz" daca pot sa le numesc asa. Acum vreo 2 ani si ceva pot sa zic ca aveam dimineti-noapte uneori, care incepeau pe la 6 fara ceva. Si-mi placeau. Pentru ca era liniste, nu era nimeni. Era intuneric. Eram doar eu.
Probabil nu mi-ar placea diminetile pur si simplu. Diminetile care necesita cafea si un sandvis facut pe graba. Sau doar cafea. Si o tigara. Si ideea ca e dimineata.

In fine, sarind peste, altceva voiam sa zic... De fapt, ma gandeam la "a tine pe cineva de mana" si cate sensuri are gestul asta. Probabil e cel mai "apropiat" gest. Dintre toate celelalte. E asa, un gest care, cred eu, se schimba odata cu tine. Care se transforma. Sau, poate tocmai asta e ideea ca nu se transforma.
Ce fac copiii mici? Da, atunci cand sunt mici mici mici! Te prind de deget (pentru ca au palmele prea mici pentru a te prinde de mana). Ce fac atunci cand sunt o idee mai mari…