Dimineata serii "NU"
Da, unii se pare ca au inteles, altii nu. Iar unii nici macar nu sunt capabili sa inteleaga vreodata. Asa sunt ei. In fine, exercitiul asta de nervi chiar mi-a placut. Altora nu. Si pe masura ce se facea mai intuneric si mai noapte s-a gasit o persoana binevoitoare sa-mi puna si mai multe picaturi in paharul care se varsa deja de plin ce era. Drept urmare, deoarece paharul e ceva ipotetic si fictiv si fara sens, l-am luat eu frumusel, tot ipotetic si fictiv dar cu sens si l-am varsat. Pe tot. M-am intors in vidul in care pluteam (da! da! Pe bune. Chiar daca nu va imaginati cum.) si nu mai imi pasa. Si nu-i nici bine si nici rau. Incerc un je m'en fische-ism de-a dreptul adorabil in care evit contactul cu vecinul de la etajul 7, vreo cativa pusti de diverse varste, cu diverse idei si ocupatii care nu s-a hotarat inca daca sa bata mingea in spatele blocului sau in fata geamului meu, cu o doamna dragutza cu parul ondulat si cu un baiat cu ochii uimitor de albastri. Aviz amatorilor des