Oana Dixit

Andreea Mihaela Darabas, o fata de 16 ani din Targu Jiu a nascut zilele trecute tripleti. Saraca de ea, a vuit toata presa. Bine ca nu i-au zis ca-i super-mama. Don'soara asta traia cu fratele ei, maica-sa si concubinul acesteia intr-un camin de nefamilisti si acum a primit de la stat o locuinta in acelasi bloc. Si iar saraca de ea ca nu are bani. Si ca tatal nu vrea sa-si recunoasca plozii. Si, iar saracuta si eroina, ca renunta momentan la studii. Care studii vere? Daca voia sa se tina de studii nu se apuca de turnat copii. Am inteles ca e un caz mediatizat mai ales pentru ca-s trei. Baieti sanatosi picati, spre dezavantajul lor, in mijlocul unei familii dezorganizate si de mai toata jalea. Ce-i asa special? De fapt e trist ca nu-i special pentru ca in loc sa-si vada de comentarii copiate la romana de prin culegeri si compozitia azotului, copiii se pun pe facut copii. Si cititorii tembeli cumpara ziarele sa o vada pe aceasta tanara mama si pe-ai ei prunci. Parca si vad bunicutele

Omul, animal social fiind, dupa cum spunea Aristotel, nu poate sa vietuiasca singur. Si atunci cand grupurile mari nu-i mai sunt de ajuns, incepe sa caute grupuri mici, formate din doua persoane. El si ea. Ea si el. Si atunci, unii oameni se pierd. Se uita pe ei, se arunca fara nici o speranta in bratele altcuiva. Isi uita originea, menirea, personalitatea, ideile, visele. Sau poate ca nu le uita, doar le pun pe niste planuri secunde, terte... E aiurea si dureros cand iti indoi verticalitatea pana face poc! Zic astea pentru ca in ultimul timp tot mai multi oameni din jur se joaca de-a sentimentele. Care, fie vorba intre noi, nu sunt in majoritatea cazurilor decat niste insignifiante dar strafulgeratoare pasiuni de care se agata impotriva firii lor, se injosesc, fac compromisuri mai mari decat ei, se balacesc in bezna pentru cateva clipe de lumina dupa care, multumiti de victiroa fragila si trecatoare, sunt in stare sa treaca peste orice, sa ierte, sa uite, sa isi accepte conditia oarec