Oana Dixit

O pisicutza de 7 saptamani are doua capete si 3 ochi. Doctorii sunt de parere ca ar avea si doua creiere pentru ca uneori se intampla ca unul dintre capete sa doarma si celalat sa fie treaz. E haoiasa in felul ei. Cel mai fain e cum se termina articolul din Metro: (ceva de genul) "The kitty has other 6 brothers and sisters but they only have one head. Losers!!!" :P

A coborat printre oameni si parca voia sa-i strige, sa le povesteasca, sa scape de privirea aia. Si nisipul mergea in jos, in panta, ca pe-un tobogan. Si-apoi incepea plaja. Acolo erau adunati toti, unii dintre ei coborati parca din trecutul ei. Altii, poate din trecutul altora. Si erau toti asa... absenti si n-avea rost sa ii implice, sa... In definitiv, unele imagini e mai bine sa le pastrezi pentru tine, sa le inchizi adanc in interioriul tau si uneori sa te doara. Se simtea ca un sarpe ce se prelingea parca pe langa cearsafurile si prosoapele aranjate dupa o ordine pe care nu se straduia sa o priceapa. Se gandea ca daca o sa atinga marea o sa intre intr-o alta lume in care clipele de-abia trecute ce-i staruiau inca in minte or sa dispara. Usa o sa se inchida si tot ce incepea imediat din urma pasilor ei o sa se piarda si-o sa desprinda de ea ca o umbra ce ramane la usa, in soare, dupa ce patrunzi in universul ocrotitor al casei tale. Si-o sa ramana tot in urma. Si el o sa se piarda...

A coborat printre oameni si parca voia sa-i strige, sa le povesteasca, sa scape de privirea aia. Si nisipul mergea in jos, in panta, ca pe-un tobogan. Si-apoi incepea plaja. Acolo erau adunati toti, unii dintre ei coborati parca din trecutul ei. Altii, poate din trecutul altora. Si erau toti asa... absenti si n-avea rost sa ii implice, sa... In definitiv, unele imagini e mai bine sa le pastrezi pentru tine, sa le inchizi adanc in interioriul tau si uneori sa te doara. Se simtea ca un sarpe ce se prelingea parca pe langa cearsafurile si prosoapele aranjate dupa o ordine pe care nu se straduia sa o priceapa. Se gandea ca daca o sa atinga marea o sa intre intr-o alta lume in care clipele de-abia trecute ce-i staruiau inca in minte or sa dispara. Usa o sa se inchida si tot ce incepea imediat din urma pasilor ei o sa se piarda si-o sa desprinda de ea ca o umbra ce ramane la usa, in soare, dupa ce patrunzi in universul ocrotitor al casei tale. Si-o sa ramana tot in urma. Si el o sa se piarda...

Hai ca jucam un teatru absurd in care fiecare dintre noi sa incerce sa-si joace propriul eu. Ca pe o masca din spatele multelor masti pe care ni le potrivim fortat pe chipuri. Hai sa ne inchipuim ca putem sa aratam ca noi, sa ne comportam ca noi, sa zambim ca noi, sa privim insultele in ochi pana se rusineaza si isi pleaca privirea tocmai pentru ca nu au forta daca nu le alimentam noi. Ca intr-un teatru fara sens, sa ne rostim cuvintele inainte de a le gandi de o mie de ori, sa ne urmam impulsurile fara a ne gandi daca in conformitate cu regulamentul celorlalte teatre e bine sau nu. Sa ne aruncam in trairi de clipe. Sa ne doara atunci cand simtim ca ne doare si sa ne fie bine atunci cand simtim ca e bine. Sa dam nastere unui haos interior si-apoi sa il exteriorizam. Nu. Nu caut revolutii. Caut oamenii vii, palpabili, reali, care nu uita sa puna punctul pe toate i-urile atunci cand considera ca au nevoie de cuvinte cu i, carora nu le e teama sa puna punct atunci cand vor sa termine o pr...

Hai ca jucam un teatru absurd in care fiecare dintre noi sa incerce sa-si joace propriul eu. Ca pe o masca din spatele multelor masti pe care ni le potrivim fortat pe chipuri. Hai sa ne inchipuim ca putem sa aratam ca noi, sa ne comportam ca noi, sa zambim ca noi, sa privim insultele in ochi pana se rusineaza si isi pleaca privirea tocmai pentru ca nu au forta daca nu le alimentam noi. Ca intr-un teatru fara sens, sa ne rostim cuvintele inainte de a le gandi de o mie de ori, sa ne urmam impulsurile fara a ne gandi daca in conformitate cu regulamentul celorlalte teatre e bine sau nu. Sa ne aruncam in trairi de clipe. Sa ne doara atunci cand simtim ca ne doare si sa ne fie bine atunci cand simtim ca e bine. Sa dam nastere unui haos interior si-apoi sa il exteriorizam. Nu. Nu caut revolutii. Caut oamenii vii, palpabili, reali, care nu uita sa puna punctul pe toate i-urile atunci cand considera ca au nevoie de cuvinte cu i, carora nu le e teama sa puna punct atunci cand vor sa termine o pr...