Oana Dixit

Oamenii care ma cunosc mai mult sau mai putin stiu ca urasc ziua de joi pt ca joi e un fel de vineri-13-pisica-neagra-trecut-pe-sub-scara si alte cate mai sunt. Nu cred in multele astea dar ma copleseste ziua de joi. Yayks. Uneori (raaaaar) e lipsita de evenimente naspa si e asa oarecum banala, dar nu buna. Azai, insa, pare a fi altfel. Primesc aviz sa merg la posta. Merg, imi da tanti aia sa semnez o foaie si zice - 79 de lei - Huh?! - zic eu - Pai sa-mi spuneti pentru ce-s, ca doar u o sa dau banii asa aiurea, pt ca nu astept nimic. Pai nu aveti de dat, aveti de primit de la finante. Well, as the story goes, e clar ca m-am penibilizat cu graba de a spune ca nu dau 79 de lei, dar a fost simpatic sa iau bani de la stat. Dupa ce am vorbit cu mama am aflat ca si anul trecut mi-au returnat din impozit ca platisem prea mult - acasa atunci, pentru ca aveam adresa veche pe declaratia din 2008 -. Surpriza faina e ca atunci mi-au dat inapoi 1 leu :))

Un nene abject si naspa rau - din ce-am vorbit azi cu el la telefon - s-a trezit sa lipeasca afise prin scara unui bloc /vezi declaratia de avere a Elenei Udrea/ Ca-si vrea cheile si actele de la apartamentul lui, care nu-i al ei si care-a fost a lor :)) Adica, cetateanul cu pricina a fost insurat in his mind, in his mind, in his miiiiind, cu Udrea si isi voia apartamentul pe care l-au avut impreuna. Inversunat, convins, chitit sa puna mana pe fostul lor cuib de nebunii. Jeez and double jeez and triple jeez. Oricum azi am mai dat de vreo doi nebuni - un el si o ea - care aveau de comentat, de modificat, de schimbat si sters trecutul sau prezentul de prin presa, din declaratii, imagini si cuvinte spuse/trimise/facute de ei. So, intreaga poveste  am scris-o aici , unde ii e locul, in bizarul si incalcitul spectacol tabloistic. Dupa ce am confruntat ambele parti - cu nenea ala m-am injurat - ma rog, el m-a injurat de vreo doua ori - si cu reprezentantul Elenei Udrea m-am amuzat teribil -

In metrou lumea vorbeste. Diverse. Multi isi povestesc vietile, tragediile, bucuriile, viata sexuala sau isi barfesc colegii. Eu le aud si le retin pe toate. O fi blestem? O fi binecuvantare? Anul trecut (mi-a iesit de data asta pt ca pana ieri tot credeam ca-s in 2009) pe la inceputul anului scolar, in metrou, dimineata - 3 pipite. Sau pitipoance sau fete penibile si fara Dumnezeu. Una blonda si cam tigancusa asa la ten, una brunetica si cam grasa si alta, tot brunetica, slabuta, inalta. Toate trei imbracate ca niste papagali, aproape identic. Penibil . Iti violau retina (cu hainele) si urechile (cu limbajul). Eleve in cls a-XI-a la un liceu in Pipera. Langa ele un coleg genul manelist, lucrator pe santier in devenire. Anyway. Una dintre ele, Mari - aia blonda- le povestea colegelor "fă, fată, să vă zic" cum fusese cu o alta amica in nu stiu ce club pe langa Bucuresti si nu mai aveau bani sa se intoarca acasa. PLM! Ce sa faca?! Si atunci, Mari l-a sunat pe iubitul ei, un so