Oana Dixit

Mamele sunt persoanele alea extraordinare care au un al saselea simt ciudat pe care nu ai cum sa-l intelegi dar pe care poti sa-l simti in cel mai extraordinar mod cu putina. El reusesc intr-un fel miraculos sa iti citeasca de la sute de kilometri distanta ganduri si senzatii pe care uneori nici tu nu le descalcesti bine... doar stii ca-s aiurea. Te suna brusc cand tu treci printr-un moment aiurea sau o perioada sau poate ai doar o zi proasta pe care nu ai chef nici sa o povestesti cuiva... sau poate nici tie nu-ti vine sa ti-o zici... Si-si dau seama asa brusc si te bat la cap pana la spui si apoi brusc, orice ti-ar spune, te vindeci brusc. Dar de obicei nu spun "orice", ci spun exact ceea ce trebuie. Asta poate e doar psihologie, dar mai sunt zilele alea aiurea in care dupa ce ramai tu cu tine iti permiti sa-ti stergi orice zambet de pe fata si sa te cufunzi intr-o stare aiurea si-ti bagi picioarele in cam orice. Si telefonul suna si mama de la capatul celalalt al firului.....

Unele distante sunt asa de luuuungi, incat ma gandesc la urmatoarea chestie: e prea putin sa zici "distanta" si ar fi mai de inteles "distante". cand e vorba despre muuuuult, muuuult drum, despre deeeeeeparte rau sa nu mai zicem "E o distanta de la Bucuresti la Chicago de te saturi de stat in avion!", ci sa inlocuim exprimarea cu "Sunt vreo 10 distante mari si una medie de la Bucuresti la Chicago, de te saturi de stat in avion!" "Ce distanta e intre x si y?" "Huh, distanta? Glumesti!" "Sunt vreo doua distante... cel putin!" :)