Oana Dixit

Poate mi se pare, dar pana la urma realul nostru se formeaza din ceea ce ni se pare. Proba adevarului? Rareori. Si daca tot mi se pare... uite ce si cum mi se pare. Am impresia ca avem mai multe cuvinte care descriu lucruri pozitive, bune, wow-ul din jur. Mirobolant, extraordinar, magnific, extraordinar, minunat, splendid, exceptional. Cele negative sunt mai putine si din lipsa lor am inceput sa folosim cuvintele cu sens initial, de baza si primar pozitiv pentru a descrie evenimente negative. Nu se mai inventeaza cuvinte cu sens negativ, ci le pervertim pe celelalte. Mi se pare ca linistea e bulversant de sincera si reala, dar pentru a ne incadra in peisaj trebuie sa facem zgomot. Totusi, in clipele de liniste reusim uneori sa redevenim noi. E ca si cum ti-ai simti pulsul si stii ca-i al tau. Mi se pare ca oamenii reusesc in moduri de neinteles, uneori, sa-si gaseasca un drum al lor de la care nu se abat orice s-ar intampla in jurul lor. Si-mi place asta. Imi plac oamenii astia care me...

Am ascultat muzica azi, cu geamurile larg deschise, cu volumul cam tare - si asa nu am vecini in jur care sa auda - si am dat peste Placebo. Prin cls XI mama ce-mi mai placea :) Asa ca, de dragul vremurilor duse, dar nu apuse, uite cateva melodii.

Da. A venit Varna. Sifdator, incet, confuz. Pasarile ba vor sa plece, ba sa vina. Paltonul lucreaza pe ture. Luni, joi si vineri. Marti, miercuri, sambata si duminica scoatem gecuta subtire de la naftalina. Ghioceii azi scot capul din zapada, maine il baga la loc, iar pomii ba infloresc, ba-si pun mantii albe de zapada. Florile ba formeaza covoare multicolore pe pajistile patriei, ba desene de gheata pe geamuri. Asa cum probabil nu v-ati dat seama (!?), VARNA este un anotimp nou. Acesta a luat locul batranei primaveri, despre care puteti citi in manualele de istorie. Totusi, ideea de varna este dezbatuta de biologi, lingvisti si geografi, deoarece nu se pot hotari: sa fie varna sau iarra, ambele construite de la vara si iarna, cele doua anotimpuri care lucreaza impreuna la marea schimbare.

Mamele sunt persoanele alea extraordinare care au un al saselea simt ciudat pe care nu ai cum sa-l intelegi dar pe care poti sa-l simti in cel mai extraordinar mod cu putina. El reusesc intr-un fel miraculos sa iti citeasca de la sute de kilometri distanta ganduri si senzatii pe care uneori nici tu nu le descalcesti bine... doar stii ca-s aiurea. Te suna brusc cand tu treci printr-un moment aiurea sau o perioada sau poate ai doar o zi proasta pe care nu ai chef nici sa o povestesti cuiva... sau poate nici tie nu-ti vine sa ti-o zici... Si-si dau seama asa brusc si te bat la cap pana la spui si apoi brusc, orice ti-ar spune, te vindeci brusc. Dar de obicei nu spun "orice", ci spun exact ceea ce trebuie. Asta poate e doar psihologie, dar mai sunt zilele alea aiurea in care dupa ce ramai tu cu tine iti permiti sa-ti stergi orice zambet de pe fata si sa te cufunzi intr-o stare aiurea si-ti bagi picioarele in cam orice. Si telefonul suna si mama de la capatul celalalt al firului.....