Despre timp si cercuri concentrice
Ma urmarea un sentiment... candva, in vara. Si ma urmareste iar... acum. Scriam pe yahoo360 mai demult lucrurile de care mi se face dor pentru ca le pot asocia cuvantul "niciodata"...
- mi-e dor de mirosul de zarzavat proaspat si de ciorba pe care-l simteam in fiecare vara cand eram in vacanta. Intotdeauna acest miros ma duce cu gandul la vara si la vacanta. Si da, nu o sa il mai simt niciodata.
- mi-e dor de drumul de la biblioteca spre casa cu 3-4 carti in brate, mai mari decat mine...Si, da, nu o sa mai merg niciodata de la biblioteca spre casa cu niste carti mai mari decat mine... si nici cu aceeasi dorinta de a le citi.
- mi-e dor de daca tot a venit vorba... cuvantul "acasa"...Pentru ca nu o sa mai fiu niciodata "acasa"..o sa merg, doar, acasa o data la cateva saptamani... in cel mai bun caz.
- mi-e dor de paine cu magiun pe care de abia o mestecam dimineata, cu ochii inchisi de somn inainte sa merg la gradinita..sau la scoala. Si, da, niciodata nu o sa mai gasesc dimineata pe masa paine cu magiun.
- mi-e dor de cinematografele vechi... mirosul de cinematograf si scaunele din lemn reci. Nu e acelasi lucru sa stai in fotoliul confortabil cu tot felul de parfumuri prin jur. Si, da, nu o sa mai merg niciodata la un astfel de cinematograf.
- mi-e dor sa scriu pe hartie si mi-e dor de mirosul de cerneala. Mai nou scrisul se rezuma la tastatura...
- mi-e dor sa merg in "Redactie" - demisolul cladirii in care e ziarul Gorjeanul , loc cat de cat infect si fara aerisire in care-am petrecut niste clipe memorabile facand abstractie de tot ceea ce astazi mi se pare abject
- mi-e dor sa fumez un sfert de tigara, pe furis. Acum fumez din inertie sau uneori de nervi... Tigarile nu mai au niciun gust si costa de 4 ori mai mult
- mi-e dor de noptile in care o poezie de Baudelaire si o melodie Doors imi erau de ajuns si ma simteam fericita, casetofon si casete copiate sau melodii inregistrate de la radio
- mi-e dor de blugii negri si de tricourile "rele" pe care le purtam "cu pofta" in weekend-uri incercand sa ma ascund de vreun profesor iesit la plimbare (Tg-Jiu e un oras mic si, pe de alta parte, profesorii ma stiaucopil cuminte)
- mi-e dor de iernile in care aveam zapada si intram pana la genunchi in ea si faceam oameni de zapada si totul era alb si nu mai era nici frig, nici zapada nu era uda... totul era asa cum trebuia sa fie...
Voua de ce va e dor? Please... Elena, Bogdan, Alina, Valherru, Chi, RA (poti sa ... nasti o poezie...), as zice si Eddie dar stiu ca nu-i plac chestiile de genul asta si blogul lui e mai serios... asa de, fhm-ist si de... "scriitor englez" :P
Si pentru ca anumite sentimente care s-au intors ca un bumerang ce intr-un final cade la picioarele tale si nu se mai intoarce, am fost putin mai... lirica... Voila! (next post)
- mi-e dor de mirosul de zarzavat proaspat si de ciorba pe care-l simteam in fiecare vara cand eram in vacanta. Intotdeauna acest miros ma duce cu gandul la vara si la vacanta. Si da, nu o sa il mai simt niciodata.
- mi-e dor de drumul de la biblioteca spre casa cu 3-4 carti in brate, mai mari decat mine...Si, da, nu o sa mai merg niciodata de la biblioteca spre casa cu niste carti mai mari decat mine... si nici cu aceeasi dorinta de a le citi.
- mi-e dor de daca tot a venit vorba... cuvantul "acasa"...Pentru ca nu o sa mai fiu niciodata "acasa"..o sa merg, doar, acasa o data la cateva saptamani... in cel mai bun caz.
- mi-e dor de paine cu magiun pe care de abia o mestecam dimineata, cu ochii inchisi de somn inainte sa merg la gradinita..sau la scoala. Si, da, niciodata nu o sa mai gasesc dimineata pe masa paine cu magiun.
- mi-e dor de cinematografele vechi... mirosul de cinematograf si scaunele din lemn reci. Nu e acelasi lucru sa stai in fotoliul confortabil cu tot felul de parfumuri prin jur. Si, da, nu o sa mai merg niciodata la un astfel de cinematograf.
- mi-e dor sa scriu pe hartie si mi-e dor de mirosul de cerneala. Mai nou scrisul se rezuma la tastatura...
- mi-e dor sa merg in "Redactie" - demisolul cladirii in care e ziarul Gorjeanul , loc cat de cat infect si fara aerisire in care-am petrecut niste clipe memorabile facand abstractie de tot ceea ce astazi mi se pare abject
- mi-e dor sa fumez un sfert de tigara, pe furis. Acum fumez din inertie sau uneori de nervi... Tigarile nu mai au niciun gust si costa de 4 ori mai mult
- mi-e dor de noptile in care o poezie de Baudelaire si o melodie Doors imi erau de ajuns si ma simteam fericita, casetofon si casete copiate sau melodii inregistrate de la radio
- mi-e dor de blugii negri si de tricourile "rele" pe care le purtam "cu pofta" in weekend-uri incercand sa ma ascund de vreun profesor iesit la plimbare (Tg-Jiu e un oras mic si, pe de alta parte, profesorii ma stiau
- mi-e dor de iernile in care aveam zapada si intram pana la genunchi in ea si faceam oameni de zapada si totul era alb si nu mai era nici frig, nici zapada nu era uda... totul era asa cum trebuia sa fie...
Voua de ce va e dor? Please... Elena, Bogdan, Alina, Valherru, Chi, RA (poti sa ... nasti o poezie...), as zice si Eddie dar stiu ca nu-i plac chestiile de genul asta si blogul lui e mai serios... asa de, fhm-ist si de... "scriitor englez" :P
Si pentru ca anumite sentimente care s-au intors ca un bumerang ce intr-un final cade la picioarele tale si nu se mai intoarce, am fost putin mai... lirica... Voila! (next post)
Comments
Guys, who's next?...
Mi-e dor de tot ceea ce ar fi putut sa fie dar nu (mai) este, Tzuni. Exista un site, se numeste "La trecut" (e linkul la mine pe blog, mi-e lene sa-l copiez acum) - sint acolo o multime de lucruri de care mi-e dor.
Dar am invatat sa privesc inainte - n-are nici un sens sa raminem agatati de trecut, oricit de bun si frumos ar fi fost el. Sigur, ne oprim, zimbim nostalgic, mai stergem o lacrima pe ascuns, ne uitam la poze, apoi... vislim inainte, cu dorurile, amintirile si prajiturile bunicii legate pentru totdeauna de colturile sufletului.
Si da, asa e... ne oprim, zambim... mergem mai departe. Si e extraordinar sa stii ca, atunci cand brusc iti amintesti ceva ti se pot dezlantui niste sentimente, trairi pe care parca le porti cu tine, ascunse...
mi-e dor de clubul de biliard de langa scoala
mi-e dor iesitul dupamasa afara in spatele blocului si de jucatu de "pititea", de incursiunile in curtea garajului de taxiuri de unde furam carbit si rulmenti ...
mi-e dor de serile in care intram pe furis la piscina la dinamo ... acu am bani nu mai are farmec...