"Veşnicia s-a născut la sat"

(vezi postul anterior)


Spunea un poet că “veşnicia s-a născut la sat”
Şi l-am crezut, sau poate doar am vrut să-l cred
Până mai ieri când umbrită de vreme,
Veşnicia s-a terminat plastic
În faţa uşii de la intrare
Şi-am rămas cu mâinile făcute căuş
Cerând de pomană o ţâră de timp
Cât să mai am nişte răgaz
Să plantez un suflet.

Urăsc poeţii mari.
De ce nu ai pus punct poeziei?
Poate, ai rămas fără hârtie
Sau, poate, ai fost şi tu minţit,
Sau, poate, cei de la tipografie
Nu au vrut să mai scrie ultimul vers
“La sat a murit veşnicia.”

Comments

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

Sandy Belle :)