Si ninge...

Si ninge... As da orice sa ninga la comanda... Ador zapada. Ba nu! Iubesc zapada. Si nu frigul sau iarna sau luna decembrie. Pur si simplu ador zapada si fulgii. Si n-as putea alege un motiv anume. Poate mi-ar veni cateva idei... Poate as putea sa insir pagini intregi despre zapada... si fulgi si alb... Numai ca nu ar fi sincer. Si zapada e sincera si calda. Nimic nu e mai cald decat zapada. Cald in sensul de aproape, de liniste in care poti sa auzi pana si bataile inimii celui de langa tine, si poti sa stai si sa privesti in gol ore in sir fara sa simti ca te plictisesti, sa te pierzi uitand ca te pierzi... sa te regasesti si sa te poti privi in ochi fara sa ai in fata o oglinda.
Imi place zapada pentru ca iti aminteste de tot si de nimic... E ca o pagina alba care nu poarta insemnele niciunei amintiri si care, totusi, iti trezeste o infinitate de amintiri si trairi si... e moale si calma si calda si e... liniste.

Ma regasesc pierzandu-ma din si din nou si e cald si fumul de la tigara se imbina cu linistea din jur si se topeste intr-o stare incredibila. Ma simt aici si acolo si gust realitatea fara niciun fel de preconceptii, idei, ganduri, planuri. Si totul curge odata cu zapada.

Am revazut un film azi... "What dreams may come". Il vazusem acum vreo 4 ani si stiu ca mi-a placut si am vrut de atatea ori sa il revad dar nu ar fi avut niciun farmec sa il revad inainte sa il uit putin. Si azi l-am revazut si a inceput sa ninga... E un film despre viata, despre speranta, despre faptul ca totul e posibil daca crezi. Si lumea din jur... si lucrurile din jur. Tot ce faci este sa mergi inainte si sa-ti cladesti calea, pas cu pas si sa nu-ti fie frica sa incepi din nou, iar si iar... pentru ca e imposibil sa te pierzi atata timp cat stii si simti... si existi.

Mi s-a parut pentru cateva momente (sau, mai bine zis am vrut sa cred) ca sunt singura si e prea liniste in casa si oamenii care merg pe strada sunt prea prinsi intr-ale lor ipoteze zilnice. Si-apoi mi-am dat seama ca nu are rost sa vrei sa iti creezi o stare doar pentru ca trebuie sa urmezi niste tipare. Nu trebuie decat sa simti, sa mergi... sa privesti inainte sau inapoi sau in ce directie vrei tu. Nu exista lucruri care sa te tina pe loc, lucruri care sa te oblige sa faci ceva. Nu exista nimic altceva in afara de zapada.
Si e cald si bine si liniste si fulgii de nea pot sa fie atat de sinceri incat in fata lor si prin ei toti suntem la fel de curati si de limpezi ca niste copii.

ce am chef sa ascult acum:
Everything but the girl - 25th of December

Comments

Bogdan said…
"Ma simt aici si acolo si gust realitatea fara niciun fel de preconceptii, idei, ganduri, planuri"

Ştii că ai definit fericirea? (Formula fericirii - Stefan Klein)
Tzuni said…
Super! Daca am dat definitia fericirii din ceea ce simt eu, inseamna ca nu ma insel.. Chiar sunt fericita, si chiar e simplu! :)
Elena said…
Mmm.. mi-ai adus aminte de o poveste "a la Dream book": seara tarzie racoroasa, ninge, focul pocneste in simineu, luminarile aprinse, muzica afro-cubana, vin rosu de un rubiniu scanteietor, liniste, saruturi electrice... Heaven! :)

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

Sandy Belle :)

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii