De ce imi place si de ce nu imi place Bucurestiul

Nu-mi place pentru ca se vad atat de putine stele pe cer...

Imi place pt ca poti sa te pierzi. Sa fii tu si atat, un om din multime. Nu te cunoaste si recunoaste nimeni.

Imi place pentru Cismigiu.

Imi place pentru distantele imense pe care le poti parcurge pe jos.

Imi place pentru ca-i departe de casa si nu-mi place, tot pt ca-i departe de casa.

Nu-mi place pentru ca e plin de praf si cersetori.

Imi place pentru ca iti poate demonstra teroia lui Pascal conform caruia omul e o trestie ganditoare. Si Bucurestiul te poate indoi si iti poti demonstra ca te ridici iar.

Nu-mi place pentru ca imi aminteste de prea multe lucruri si in acelasi timp de prea putine.

Imi place pentru ca iti da aripi si nu-mi place pentru ca te sufoca.

Nu-mi place pentru ca nu o sa il pot numi vreodata "acasa".

Imi place pentru cativa oameni pe care i-am cunoscut si nu-mi place pentru ca mi-a luat atatia oameni.

Nu-mi place pentru autobuzele aglomerate si-mi place pentru multele magazinase de cartier, de la parterul blocului.

Nu-mi place pentru ca sunt prea multe blocuri si prea putine case cu gradini.

Imi place pentru ca poti sa fii grabit fara sa se intrebe nimeni de ce.

Imi place pentru ca sunt acolo asteptand un imens viitor incert si necunoscut. Si-mi place pentru ca imi ofera in fiecare zi sansa sa mai descopar cate ceva. Si nu imi place pentru ca, din cand in cand, o sa regret descoperirile, si graba, si magazinele de cartier.

Bucurestiul e, pentru mine, asa... ca un om. Care te face sa zambesti si sa fii trist, pe rand. Un om pe care vrei sa-l cunosti si pe care uneori, in ciuda firii si dorintelor tale, trebuie sa-l suporti.

Bucurestiul e ca un fel de compromis, uneori. Iar, alteori, e ca o cutie cu bomboane, asa... ca in Forest Gump "U never know what you're gonna get."

Comments

Eu™ said…
"Blestemul asfaltului"

Mie imi place Bucurestiul pentru ca ma face sa apreciez alte locuri. ☼ ☼ ☼
Este un oras in care traiesc de cand m-am nascut, si a crescut/extins odata cu mine (nu, nu am 90 de ani).
Am langa bloc vreo 3 plopi care ajung pana la etajul 8, tot timpul mi-a placut sa mentionez asta.☺
Inainte de '90 mergeam cu bicicleta si nu faceam foarte multe manevre de ocolire si oprire. Verdele era mai verde, zgomotul mai odihnitor.
Daca lipsesc o luna de acasa mi se face dor de Bucuresti, desi nu imi mai place, cred ca m-am atasat de el. Trebuie sa plec din Bucuresti si sa calatoresc, sa apreciez alte locuri cat de diferite si frumoase sunt si apoi sa revin acasa ca sa apreciez orasul asta. Asta cat de curand.
Fan Football said…
Incearca Bucurestiul vara, duminica pe la 3 dupa-amiaza, undeva in zona Parcului Ioanid sau a cartierului Floreasca sau in Cotroceni si vei intelege de ce e un oras frumos dincolo de toate lucrurile care-l fac urit.

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

Sandy Belle :)

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii