Jump! Now!
Ce-mi place uneori cand sari in gol si nu te gandesti la consecinte. Si-aici nu ma refer la chestii inocente si dragutze, cand faci abstractie de orice si de oricine. Ca si cum ai merge pe strada la o tipa, pur si simplu, si o intrebi ce face maine la 21 si daca vrea sa-ti dea numarul ei de telefon. Cine e? Ce vrea? O sa vrea? Se uita prietena ei urat la tine? Pana maine o sa uite sau o sa uiti si la ora 21 te uiti la... OTV. Whatever. Elan de moment. Exemplul de mai sus e pur... exemplu si atat. Nu ca as fi mers pe strada sa cer numarul unei tipe sau cineva mi l-ar fi cerut pe al meu samd. Doar ca nu-i o chestie pentru care zici ca trebuie sa treci marea cu sarea si, totusi, cel mai des, daca-ti vin idei dintr-astea te gandsti de doua ori, te razgandesti (o data) si intorci privirea in alta parte/taci/ramai pe loc si momentul (unul singur ca de mai multe nu prea o sa ai parte) se disipeaza... Imi plac oamenii impulsivi. Jump!
Comments