Dor

Sa luam cuvintele din dex, sau de pe buzele altor persoane sau, pur si simplu din noi. Mi-e dor de o mie de cuvinte si lucruri si persoane. Ma gandeam zilele trecute cum e sa-ti fie dor de ceva ce nu ai perceput niciodata, cu niciunul dintre simturi, poate doar cu o latura... launtrica. Sau, daca nu-i dor, cum se cheama? Si-am niste doruri pe care nu le poti gasi in niciun dex. Doruri de lucruri care au disparut, cel putin dintr-o dimensiune perceptibila de noi si dor de lucruri pe care nu le-am perceput inca.
Cred ca "dor" ar putea sa aiba o mie de sinonime. Cuvinte simple, fraze complexe, trairi despre care poti sa vorbesti ore in sir sau printr-o simpla privire. Si mai cred ca, "amintire" e cuvantul cel mai potrivit pentru "dor". Mda, asta cred ca ma incearca. Un dor ce nu mai poate fi satisfacut decat de amintiri vechi si prafuite. Vechi de-aproape zeci de ani... sau fie, zece, multi, al caror numar imi vine cu tristete sa il adun.
Si... inca ceva. Poate, oare, sa-ti fie dor de viitor?

Comments

Anonymous said…
Poate ca "dor" are doar sensul pe care i-l dau oamenii, asa cum toate lucrurile si cuvintele au semnificatia dorita de noi. Aici e doar o problema de perceptie. Eu zic ca poate sa-ti fie dor de orice. De o picatura de ploaie care iti curge pe gene si iti incetoseaza privirea pt o clipa, de primul fulg de zapada care ti se topeste in palma, de un strain care ti-a trecut prin viata mai repede decat ti-ai fi dorit vreodata, de toamna, de inocenta, de mama, de tata, de plans, dar mai ales de viitor.....
Tzuni said…
Dar mai ales de viitor...

Popular posts from this blog

COMPUNERE: Primavara

...

Despre moarte si cei care o tin in viata