Doar ca sa-mi umplu timpul

Mi-e somn si je m'en fische. Si-am ignorat si-am inchis ochii, mi-am bagat picioarele, nu m-a durut nici macar in cot. Uneori am senzatia ca sunt pe-un camp de lupta si diverse victime se tarasc pe jos si ma prind de picior si se tin de mine si in loc sa grabesc pasul sau sa ii desprind si sa-i las in voia lor, ma aplec sa-i ridic si-mi ingreunez mie drumul. Si-apoi, ma simt responsabila. Si voila ca azi mi-e indejuns de lene si de somn incat sa zic ca nu-mi pasa. Ce ma dau cu capul de pereti sa fac eu pe persoana buna si pozitiva. Pentru ca apoi tot eu sa raman pierduta pe drum sau sa mi se intoarca spatele. Ca asa se intampla de obicei.
Si concluzia, pentru ca intotdeauna exista si o concluzie, e urmatoarea: decat sa se urce cadavrele pe tine si sa te traga in jos, mai bine te urci tu pe cadavre si vezi mai sus.
Anyway, cand e asa de frig iti ingheata orice idee, orice gand, orice tresarire de viata. Pana la urma, oamenii iarna ar trebui sa se simta in pielea lor, pentru ca atmosfera de afara ajunge sa aiba aceeasi temperatura cu ei. Si poate de-aia asteapta vara ca sa se pacaleasca sau sa incerce sa-i pacaleasca pe ceilalti, fara a-si da seama ca toti se pacalesc intre ei. Nu-i generalizare. E doar o majoritate.
Ca si Britney Spears care vrea sa-si faca operatii estetice la buze, nas, obraji, sani si ce-o mai fi. Pe bune dc nu mai bine-si face la creier. Uneori ma gandesc ca ar fi dragutz ca toata decaderea asta a lui Brtiney sa nu fie doar o ciudata campanie. Ca a tinut primele pagini ale tabloidelor si nu numai de luuuuuni de zile. Si-ar fi amuzant sa se distreze pe seama tuturor asa. Dar nu o duce minte la chestii dntr-astea inspaimantatoare si duse. Si-apoi, parca jucase la un moment dat in nu stiu ce film si nu a fost buna pe post de actrita.
Si-asa am dat dintr-una intr-alta, cum imi dau deseori cu dreptul in stangul.
Ingerii rastigniti si credinta facuta cocolos si aruncata la cos. Cica dincolo de bine si de rau. Imi raspundea cineva pe messenger ca el nu e decat el si nimic altceva/altcineva si ca nu se ghideaza dupa citate si-altele asemenea. E interesant sa poti spune asta, cred. Cum e sa stii exact cine esti? Sau cum e sa fii la fel, acelasi, in fiecare zi? O fi bine, o fi rau?! Poate-i vorba doar de o regasire si de a avea picioarele bine infipte in pamant. Dar, pe de alta parte, poate fi si o limitare... stiu eu?!
Ava la un moment dar Tudor Chirila un joc pe blog. 21 ii spunea si nu implica niciun fel de carte de joc. Era ceva de genul... sa spui 21 de cuvinte fara de care nu ai putea sa existi in cazul in care, daca nu ai mai avea voie sa folosesti decat cuvintele astea. Nu mai stiu ce-am zis si mi-e lene sa caut. Dar in momentul de fata, cred ca nu as alege 21 de cuvinte. Le-as alege pe toate, pentru ca nu vreau sa-mi ingradesc singura universul. Ori le zic pe toate, ori niciunul. Sau daca ar fi si-ar fi nevoie sa aleg, m-as pierde in alegerea mea si-as ajunge sa le spun sa ma arunce dincolo de zidurile umanitatii. Ce sens are sa traiesti intr-o lume in care nu pot sa existe doar 21 de cuvinte? Cum ar fi o discutie, in care ar trebui sa raspunzi cu cuvinte pe care nu le stii, care nu-ti sunt permise. Ar fi o discutie mult prea muta si absurda. Ai incerca sa descrii in semne, pana la urma, am incepe sa desenam pe pereti, am face din dou picturi rupestre, oamenii ar avea calculatoare cu tastaturi ciudate. PC-uri personalizate care-ar avea doar 21 de taste, fiecare cu cate un cuvant. Ai citi texte in care-ai vedea din loc in loc diverse vorbe si in rest niste semne pe care nu le-ai putea citi/intelege/spune.
Ma intreba, pe de alta parte, cineva, ca daca ar fi trebuit si trebuit sa aleg intre a nu vorbi, a nu auzi sau a nu vedea ce as alege. As fi renuntat pe loc la "a vorbi" dar sa nu vezi sau sa nu auzi mi se pare imperceptibil.
E o fetita printr-o tara europeana care s-a nascut fara maini si picioare. Doar cu corp. Si a primit intr-un final proteze - maini si picioare - si cand iesea la plimbare facea glume de genul: "Hai sa intram ca mi-e frig la picioare".
Si gata, termin pentru ca oricum nu am nimic de zis, sau oi avea chestii mult prea abstracte pe care-mi vine greu sa le formulez acum...
Pana la urma... de ce isi schimba frunzele culoarea toamna?

Comments

Florin said…
Frunzele isi schimba culoarea toamna pentru ca nu stiu nici un cuvant, si chiar daca ar stii nu ar desena peretii pesterilor. Pentru ca ele stau cocotzate undeva, acolo sus si privesc oamenii ca pe niste creaturi ciudate care stiu multe cuvinte, calca pe cadavre, dar pana la urma au aceeasi soarta...
purliv said…
Fetitza cred ca ar face echipa buna cu "The kitty has other 6 brothers and sisters but they only have one head. Losers!!!"
Anyway, ma bucur ca inca iti mai place frigul.

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

Sandy Belle :)