O portie de aer. La pachet, va rog

There's something in the air, in afara de oxigen, hidrogen, azot,praf, bacterii si microbi... Nu stiu ce-i dar chiar se simte aer afara. Si parca brusc cerul e putin mai jos, sau eu putin mai sus (si nu, mama, nu ai de ce sa te bucuri, nu am mai crescut).
Vreau paduri cu alei intortocheate si natura... natura... natura... Sa fug... sa fug... sa fug...
Azi cred ca am chef sa ma amagesc ca lumea-i mai buna, oamenii mai blanzi, copiii mai veseli, politistii mai inteligenti, cainii fara purici si ideile cu intentii de materializare.
Ma gandeam ca aveam o profa de biologie in generala, care era sigura ca intr-o zi o sa aiba un elev care peste muuulti ani o sa devina un inventator ilustru si ca o sa o mentioneze intr-un interviu. Mie mi-ar placea tare mult, daca ar fi sa inventez ceva, sa inventez aer. Aer pur, aer tare. Cred ca daca stau sa fac o lista cu lucrurile de care mi-e dor dor dooooor, pe undeva in top 3 s-ar afla aerul. Cand eram mica mica si dubioasa (eram prin grupa mare de la gradinita) imi tot inchipuiam ca vine sfarsitul lumii. Si cum ma gandeam eu asa, sfarsitul lumii venea cand brusc, aerul se rarefia pana disparea de tot brusc intr-o zi si in jurul meu toti oamenii se asfixiau si mureau si mi-i inchipuiam cum fetele li se schimonoseau in toate felurile si deveneau asa livizi, albastru-verzui. Si pentru ca ma tot gandeam eu asa, imi adunasem multe recipiente pe care le umpleam cu aer (adica le tineam deschise pana intra aerul in ele) si apoi le inchideam bine-bine. Ideea era ca atunci cand aerul o sa dispara eu sa respir din recipientele alea. Insa nu gasisem inca o metoda prin care sa respir eu tot aerul si sa nu se piarda cand deschideam capacul. Stiu ca imi luam "aer" cu mine si la gradinita, in cazul in care se intampla ceva. Mai ramasese si sa gasesc o metoda de a respira dupa ce mi se termina aerul adunat. Dar, ma gandeam ca am eu timp cat respir aerul ala sa vad ce fac, in functie de ce se intampla.
Si apoi, brusc, intr-o zi, am uitat de sfarsitul lumii si al aerului... Si mi-am amintit acum... Poate pentru ca mi-e dor de aer si pentru ca azi, pentru o felie de timp, mi s-a parut ca afara chiar e aer.

Comments

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

Sandy Belle :)