A venit primavara. Pasarile calatoare se intorc din tarile calde (bronzate, relaxate si cu cadouri pentru cei dragi) , in stoluri cu forma de V care brazdeaza cerul senin (atunci cand nu e innorat) . Pajistile sunt acoperite cu un covor verde (plin de pamant si praf) , brodat ici-colo cu flori de diferite culori (limitate, pentru ca flori gri si negre, spre exemplu, nu prea se gasesc) . Primii care si-au scos sfiosi capul prin stratul de zapada au fost ghioceii, vestitorii primaverii. Pomii s-au imbracat in haine de sarbatoare (costume populare pastrate la naftalina prin cine stie ce muzeu al taranului roman) . Crengile sunt pline de flori din care, la vara, vor creste fructe pe care (in mod logic, temporal si cursiv) taranii le vor culege voiosi (sau, ma rog, in functie de starea lor din ziua respectiva. Atata le trebuie sa se scoale cu fatza la cearsaf sa-mi strice mie compunerea!!!) Ce, nu va aduceti aminte de compunerile cu anotimpuri? Doar azi e prima zi de primavara, nu?
Poate nu au timp (sau au alt timp, nu mai au acel timp), poate sunt prea obositi, poate sunt prea tristi, poate sunt prea ignoranti, poate sunt altfel, poate au alte idei, poate nu mai simt, poate vor altceva, poate nu mai cred (sau cred in altceva...). Oamenii. Ma tot gandeam ca live sau online toata lumea (aproape) e ceva de genul Fuck Christmas. Well, incepusem sa ma simt ca o pernitza de ace. De fapt visele mele frumoase parca se transformasera asa... aiurea. Partea faina e ca visele frumoase nu pot fi niciodata pernite de ace si nici macar spulberate in vreun fel, tocmai pentru ca sunt vise si n-au materie ca sa le doara. Doar daca nu crezi indeajuns de mult in ele si le transpui aiurea in lucruri si oameni care nu merita, ajungi sa renunti la ele, nu sa se evapore de capul lor. Pana la urma, nu mai gasesc nici macar bucatele din ceea ce mi-am dat seama ca imi place la ideea de Craciun si alte sarbatori similare. Dar ideea in sine, formata din lucruri marunte si interioare si atem
O femeie urâtă e o femeie urâtă È™i dacă e însărcinată. Iar una frumoasă poate să se transforme într-una urâtă cât e însărcinată. Sau gravidă, daca tot vorbim urât, pentru ca substantivul gravidă - care vine din latina si nu e vreun argou sau, Doamne fereÈ™te, vreo înjurătură - este privit drept ceva peiorativ. Nu. Femeile însărcinate pot fi graviduÈ›e, dar nu gravide. Pot fi graviduÈ›e de ce? Pentru că ”graviduță” e un diminutiv È™i o femeie care are un copil în burtă se micÈ™orează È™i devine o chestie mică È™i gingașă?! Sau o femeie însărcinată e de fapt ceva urât È™i de care ne e ruÈ™ine, astfel încât să folosim la diminutiv cuvântul ca să mai amortizăm situaÈ›ia? Pentru că aÈ™a se folosesc cuvintele astea... diminutivele. Ori când e ceva gingaÈ™ È™i mic, ori când vrei să spui un lucru (care È›i se pare È›ie) urât într-un mod mai... acceptabil, aÈ™a cu perdea. Cum unii spun căcuță, nu caca de parcă asta îi schimbă sensul, forma È™i mirosul. In al doilea rând, cu toate slăvile È™i mulÈ›umirile p
Comments
amuzament fatal in fata imploziei :)) cam mare disperarea in politica?!?!?!?