Poate...

Poate daca ne-am fi scrijelit numele pe scoarta unui copac am fi rezistat. In timp, in spatiu. Am fi crescut, chiar daca stergandu-ne contururile adanci cu timpul. Am fi ramas acolo, deasupra. Am fi facut parte din natura altfel decat doua prezente distincte care uneori ajung sa respire acelasi aer. Din intamplare.

Poate daca nu ti-ar fi placut asa de mult marea si daca nu am fi decis ca e mai interesant sa ne scriem nuleme in nisip, atunci, poate nu am fi disparut ascunsi sub spuma primului val. Sau poate daca ne-am fi situat mai departe de tarm.

Poate daca nu mi-ar fi placut asa de mult cerul, nu as fi ales chipuri dintre nori si te-as fi privit pe tine, jos, pe pamant, uman si aproape.

Poate daca nu am fi facut primul pas, nu am fi avut acum de ce sa-l regretam pe ultimul sau, poate...

Comments

Bogdan said…
... sau poate dacă nu existam pe lumea asta, dincolo, sus, norii eram noi şi eram mereu împreună... şi chiar puteam opri marea să ne şteargă numele din nisip şi să ni le scrie în uitare...
March 31, 2010 at 1:26 AM
Anonymous said…
daca am disparut ascunsi sub spuma primului val, te-as invita sa ni-l scriem din nou. atunci, poate...
March 31, 2010 at 6:41 AM
Post a Comment

Popular posts from this blog

COMPUNERE: Primavara

A venit primavara. Pasarile calatoare se intorc din tarile calde (bronzate, relaxate si cu cadouri pentru cei dragi) , in stoluri cu forma de V care brazdeaza cerul senin (atunci cand nu e innorat) . Pajistile sunt acoperite cu un covor verde (plin de pamant si praf) , brodat ici-colo cu flori de diferite culori (limitate, pentru ca flori gri si negre, spre exemplu, nu prea se gasesc) . Primii care si-au scos sfiosi capul prin stratul de zapada au fost ghioceii, vestitorii primaverii. Pomii s-au imbracat in haine de sarbatoare (costume populare pastrate la naftalina prin cine stie ce muzeu al taranului roman) . Crengile sunt pline de flori din care, la vara, vor creste fructe pe care (in mod logic, temporal si cursiv) taranii le vor culege voiosi (sau, ma rog, in functie de starea lor din ziua respectiva. Atata le trebuie sa se scoale cu fatza la cearsaf sa-mi strice mie compunerea!!!) Ce, nu va aduceti aminte de compunerile cu anotimpuri? Doar azi e prima zi de primavara, nu?
Read more

...

Dincolo de plictiseala, de timp, de idei fara sens care ma bantuie aiurea, de imagini care ma ating cand vreau sa ma feresc de ele, de lucruri pe care nu vreau sa le inteleg, de cuvinte pe care ma prefac ca nu le aud si multe alte obstacole care ma impiedica uneori sa ma ascund deep down inside, am chef de ceva. Vreau sa ma inchid in camera mea si in mine, sa dau aerul conditionat la... 10 grade (sau 8), sa ma imbrac cu un pulover si sa imi fac o cana cu vin fiert. All the rest is irony...
Read more

Despre moarte si cei care o tin in viata

In majoritatea spitalelor e un miros apasator de boala... La Institutul Oncologic Fundeni mirosul e altfel. Parca in aer plutesc ultimele secunde. Miroase greu a moarte. Oameni stravezii care se plimba incet pe langa tine, pe care daca intinzi mana sa ii atingi ai impresia ca o sa treci prin ei, ca prin niste fantome. Vorbesc in soapta, nu schiteaza niciun gest. E liniste, mult prea cald. In fundal se aude un radio... Romania Actualitati cred. Peretii, targile, scaunele cu rotile, lifturile, mesele seci din bufet. Toate dor. Toate striga a resemnare. Poate niciodata nu am regretat mai mult ca azi ca nu m-am facut medic. Asistente reci, infirmiere cu fetze innegrite parca de atmosfera din jur. Doctori prea grabiti, prea importanti ca sa-ti dea atentie. O femeie isi taraste corpul spre sala de mese. A avut cancer la sanul drept. I l-au extirpat. Acum are cancer la ficat. O fata de vreo douazeci de ani e dusa intr-un scaun cu rotile spre sala de radioterapie. O femeie isi varsa amarul la ...
Read more