Poate...

Poate daca ne-am fi scrijelit numele pe scoarta unui copac am fi rezistat. In timp, in spatiu. Am fi crescut, chiar daca stergandu-ne contururile adanci cu timpul. Am fi ramas acolo, deasupra. Am fi facut parte din natura altfel decat doua prezente distincte care uneori ajung sa respire acelasi aer. Din intamplare.

Poate daca nu ti-ar fi placut asa de mult marea si daca nu am fi decis ca e mai interesant sa ne scriem nuleme in nisip, atunci, poate nu am fi disparut ascunsi sub spuma primului val. Sau poate daca ne-am fi situat mai departe de tarm.

Poate daca nu mi-ar fi placut asa de mult cerul, nu as fi ales chipuri dintre nori si te-as fi privit pe tine, jos, pe pamant, uman si aproape.

Poate daca nu am fi facut primul pas, nu am fi avut acum de ce sa-l regretam pe ultimul sau, poate...

Comments

Bogdan said…
... sau poate dacă nu existam pe lumea asta, dincolo, sus, norii eram noi şi eram mereu împreună... şi chiar puteam opri marea să ne şteargă numele din nisip şi să ni le scrie în uitare...
Anonymous said…
daca am disparut ascunsi sub spuma primului val, te-as invita sa ni-l scriem din nou. atunci, poate...

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

Sandy Belle :)

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii