Bunici versus parinti. A fi nepot sau fiu?
Des, din ce in ce mai des, aud chestii de genul - copiii au nevoie de atentia, caldura, calmul si grija bunicilor.
Ok, nimic de comentat, dar atunci cand crezi si spui ca un copil, sa-i zicem, Bebe Junior, nu are parte de calm, povesti, amintiri, blandete si dulceturi gustoase pentru ca nu este aproape de bunici sau nu are bunici, mi se pare a little bit 2 much.
Eu tin minte ca da, bunicii erau cu povesti, chestii funny, amintiri, dulceturi, placinte si mai stiu eu ce, dar in aceeasi masura si parintii erau la fel. Sau poate am avut eu norocul sa am parinti care sa faca masa masă, casa casă, distracţiile disctracţii şi povestile poveşti... ca sa zic asa. Poate in alte cazuri, doar bunicii sunt.... asa "bunicosi".
Si pe vremea noastra parintii munceau mult, aveau griji, probleme si multe altele, astfel incat nu vad de ce s-ar fi schimbat astfel incat parintii din ziua de azi sa fie mai reci, mai nepriceputi si mai nervosi.
Sau, atunci, cand se produce schimbarea si te schimbi din modul parinte in modul bunic? Eu vreau si sper ca, pe langa bunici, o sa fiu si eu considerat de copilul meu, cand si daca o fi vreunul, pline de povesti, facatoare de prajitur si dulceturi, inventatoare de jocuri si jucarii si mai ales blanda, calma si, de ce nu, inteleapta, asa cum sunt considerati bunicii in povesti, carti samd. Sau, daca tot ei sunt cei cu povestile, inseamna ca ei s-au autodeclarat intelepti in acele povesti, right? :)
Ca o fi una, ca o fi alt,a eu nu pricep. Pentru mine si unii si altii sunt vitali, la fel de wow si extra mega super si nu difera atat de mult.
Ok, nimic de comentat, dar atunci cand crezi si spui ca un copil, sa-i zicem, Bebe Junior, nu are parte de calm, povesti, amintiri, blandete si dulceturi gustoase pentru ca nu este aproape de bunici sau nu are bunici, mi se pare a little bit 2 much.
Eu tin minte ca da, bunicii erau cu povesti, chestii funny, amintiri, dulceturi, placinte si mai stiu eu ce, dar in aceeasi masura si parintii erau la fel. Sau poate am avut eu norocul sa am parinti care sa faca masa masă, casa casă, distracţiile disctracţii şi povestile poveşti... ca sa zic asa. Poate in alte cazuri, doar bunicii sunt.... asa "bunicosi".
Si pe vremea noastra parintii munceau mult, aveau griji, probleme si multe altele, astfel incat nu vad de ce s-ar fi schimbat astfel incat parintii din ziua de azi sa fie mai reci, mai nepriceputi si mai nervosi.
Sau, atunci, cand se produce schimbarea si te schimbi din modul parinte in modul bunic? Eu vreau si sper ca, pe langa bunici, o sa fiu si eu considerat de copilul meu, cand si daca o fi vreunul, pline de povesti, facatoare de prajitur si dulceturi, inventatoare de jocuri si jucarii si mai ales blanda, calma si, de ce nu, inteleapta, asa cum sunt considerati bunicii in povesti, carti samd. Sau, daca tot ei sunt cei cu povestile, inseamna ca ei s-au autodeclarat intelepti in acele povesti, right? :)
Ca o fi una, ca o fi alt,a eu nu pricep. Pentru mine si unii si altii sunt vitali, la fel de wow si extra mega super si nu difera atat de mult.
Comments