Shame on me

E prima data dupa muuulti, muuulti, muuuuuuuulti ani, cand pe 31 martie nu am scris, citit, zis nimic. Nici macar nu am gandit nimic. Despre Nichita Stanescu, adica. E atat de penibil si acum, citind un interviu senzational cu Oana Pellea aici am realizat, o jumatate de luna mai tarziu, ca am uitat complet. Si nu pentru ca mi-as fi amintit, ci pentru ca ea vorbea despre Nichita. Si am picat - sunt acum - intr-un moment dintr-ala aiurea, de nervi, cand aproape plangi de ciuda si de intristare si te intrebi ce naiba s-a intamplat cu tine, daca nu mai esti ok, daca ai murit de tot - in interior, exteriorul putin conteaza - E atat de penibil si aiurea si mi-a stricat asa toata ziua gandul asta pe care probabil nu il intelegeti, multi dintre voi daca cititi ce scriu aici. Dar e mai mult decat trist. E uimitor de tragic pentru mine. E ca si cum, pentru o perioada de timp, am uitat sa respir. :((

Si din cand in cand, mi-e dor si de Blaga, dar de el mi-e dor ca de un unchi indepartat... fata de care ai o idee de solemnitate, si de Octavian Goga, pentru ca imi aminteste de casa si de ai mei. Dar... de Nichita in schimb... el nu imi aminteste decat de mine si atat... (decat si atat astea sunt total nepotrivite aici, dar daca astea sunt cuvintele...)


Comments

Dani said…
Astea sunt cuvintele, dar nu ele sunt cele care m-au facut sa inţeleg ce ai simţit, ci...necuvintele.
April 18, 2011 at 7:45 PM
Post a Comment

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

Primesc aproape zilnic bancuri peste bancuri pe mess (uneori si in mail) si imi dau seama ca uneori rad doar din "complezenta". Chiar nu prea inteleg invazia asta. Si nu zic ca nu am simtul umorului... Il am... chiar daca e mai acid si putin cam negru. Sunt insa unii oameni care rad si rad si rad orice le-ai spune daca ar purta numele de "BANC". Really... Chiar mi-e dor de bancuri bune. Si imi place unul, chiar daca nu ma face sa rad... imi place. Evident, e cu Alinutza (cunoscutii stiu de ce): Alinuta statea in baie si se gandea:" Sa imi tai venele... sa le las lungi..." :D So... cine-mi spune un banc la care sa rad. Really. Sa mor de ras (almost). Uite, dau si un premiu - astept propuneri -. Pe cuvant de fost soim al patriei (pionier nu am mai ajuns)
Read more

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

1. Bărbații vor rămâne mereu copii deoarece au nevoie tot timpul de atenția femeilor. După ce scapă de mamă, dau de iubită, care continuă să le calce hainele, să le gătească, să aibă grijă de ei de parcă nu ar fi oameni maturi și responsabili. 2. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că la 2 ani se joacă cu mașinuțe de plastic, iar la 22 cu unele mai mari. Pentru că schimbă jocurile pac-pac cu armele adevărate. Pentru că petrec, la orice vârstă, ore în șir în fața computerului... jucându-se. 3. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că sunt ușor de păcălit. La 3 ani, îi calmezi cu o bomboană, iar la 30 cu o dulceață de domnișoară. 4. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că sunt incapabili să poarte o discuție serioasă, cu partenera de viață, deoarece pentru ei comunicarea nu este atât de importantă. 5. Bărbații vor rămâne mereu copii deoarece ”merg pe afară cu băieții” și la 5, și la 15, și la 50 de ani.
Read more

Sandy Belle :)

Azi m-am simtit asa... francaise ... Parca si gandurile imi zburdau prin cap in limba lui Nerval. Si, voila de ce mi-am amintit (nu ca as fi uitat pentru ca imi amintesc des, dar de data asta am si gasit!) Voila! Don'soara cu codite de mai jos mi-a marcat intr-un fel destinul :). Pentru ca era reporter si eu in cls. I am zis la scoala: " Vreau sa ma fac reporter!". Desi nu stiam ce inseamna :). Mai tarziu insa, am aflat si asa a ramas gandul. Si mi-am amintit pentru ca acum ma simt (sunt) la un fel de rascruce si caut un raspuns. Ce fain si bine ar fi de-as gasi rezolvarea tot intr-un desen animat...
Read more