Oana Dixit

Mama, poti sa te bucuri. Mi-a venit mintea la cap, vreau sa ma comport ca un om normal, cu responsabilitate, care, pentru a putea face parte din societate trebuie sa aiba o familie a lui. Da, exact, ma marit! Si mai poti sa te bucuri pentru ca nu e cu cine credeai tu si voia el - ca eu incercam sa merg contra curentului si sa cred ca se poate si fara -. Pe de alta parte, poti sa te intristezi ca nu e nici cu cine vrei tu. Pana sa ajungi sa-l cunosti, vreau sa te anunt ca e un tip care are grija sa nu mor de foame, sete si sa nu-mi lipseasca tigarile la ore tarzii din noapte. Exact. E nenea ala mai batran ca tata, care lucreaza in tura de noapte la non-stop-ul din zona. Dupa ce m-a vrajit de cateva luni de zile ca am cel mai frumos zambet pe care l-a vazut vreodata, ca sunt clienta lui preferata si ca fete ca mine mai rar gasesti, astazi mi-a zis ca in fiecare zi citeste ce scriu si ca daca ar fi tanar ar indrazni sa ma ceara de nevasta :)) So, mom, your dreams came true. Da sfoara in t...

Si fusese candva, acum mai multe ore... dimineata. Si va trece si ziua de azi, pierduta ca o gura de fum suflata intr-un pahar. Ridicandu-se incet, pierzandu-se niciunde. In curand nu va mai fi nimic. Sa iei decizii sau sa onorezi promisiuni. Dezordine exterioara, dezordine interioara. E prea tarziu sa intind mana si sa opresc ceasul. Sa il arunc de pereti, sa ma ascund sub plapuma si sa inchid ochii. Aici nu mai e nimic. Nici macar intuneric, senzatii de cald, urme de somn, monitorul calculatorului care palpaie cumva, monoton. Astept pe un prag, pana mi se va face frig. E interesant sa te bazezi pe idei si zilele care vor urma incat sa nu mai faci nimic, sa tragi de timp pentru ca si asa nu mai conteaza. Cand eram mica ma fascinau viermii de matase. Tot timpul cand mergeam cu ai mei sa-i vedem sau whatever faceau ei acolo, imi luam cativa acasa pentru ca erau moi si calzi, pentru ca erau buni au pur si simplu pentru ca aveam impresia ca daca ii las acolo o sa moara. Nu ca ar avea sens...

Semnul :) implineste azi 25 de ani de existenta. Acest smiley a fost inventat de Scott Fahlam, expert in IT la o firma din Pittsburgh. El a fost primul om din lume care a folosit :) pentru a forma un zambet, intr-un email.

Semnul :) implineste azi 25 de ani de existenta. Acest smiley a fost inventat de Scott Fahlam, expert in IT la o firma din Pittsburgh. El a fost primul om din lume care a folosit :) pentru a forma un zambet, intr-un email.

Well, uite o chestie pe care vreau sa o am la mine in camera :(. Da, vreau propria luna de pe cer, undeva intr-un coltisor al tavanului... Cand e intuneric in camera, luna se aprinde (poti sa o programezi cat sa stea aprinsa) si se roteste... incet, incet. Faza faina e ca poti sa vezi si partea ascunsa a lunii :D Gadgetul poate fi vazut si achizitionat de pe I want one of those

Acum 126 de ani, pe 17 septembrie 1881 (sau 04 septembrie cum mai zic unii) se nastea la Bacau, Gheorghe Vasiliu, cel care a devenit in paginile literaturii romane George Bacovia. Pe langa textele de la scoala si alte insemnari cu referire la Bacovia, eu insumi dedicandu-i acum 7 ani un eseu de vreo15 pagini publicat prin nu mai stiu ce revista culturala de prin capitala, am avut ocazia sa aflu mai multe lucruri despre el, poetul toameni si al schizofrenicilor, al ftiziei si al plumbului, al zapezii murdare de sange, undeva langa un abator. Un alt om de cultura, caruia, din pacate, ii placeau pre mult copiii - dl Tudor Opris - (sigur ati avut sau aveti in biblioteca niste volumase cu Lumea Animalelor and so on scrise de el), a fost nasul lui Bacovia. Ma rog, nu el. Tatal lui, generalul Opris de prin zona Campulung, venit la Bucuresti. Tudor Opris mi-a povestit multe intamplari petrecute alaturi de Bacovia si sotia lui, Aghata Grigorescu-Bacovia. La un moment dat, intr-o criza literara ...

"Aceasta reclama va exista si maine. Dar tu?" E cea mai sadica intr-un sens absolut negativ. Fa-ti nene asigurare, ca maine da masina peste tine, cazi intr-un canal, te prabusesti cu avionul, te intoxici, te injunghie unul pe strada dupa ce-ti fura ceasul, portofelul si mobilul, te musca un sarpe veninos, te ineci si MORI, MA, MORI! si a ta familie indurerata nu o sa primeasca nimic, ma, nimic! Faceti-va asigurare, nu zic nu, dar nu in ideea ca maine nu o sa mai existati. Vine o ploaie si anuntul ala se duce, il picteaza unii cu grafitti, se enerveaza un smecher si-l rupe, plateste o alta firma mai mult si cumpara spatiul publicitar. Maine, ca si azi de altfel, totul e posibil. Treci mai departe! S-a facut verde la semafor si tu stai cu ochii la reclama asta stupida!