Nietzche, Wagner si minciuni

Ok. Nietzsche l-a privit pe Wagner ca un rival, dar nu ca pe un om al artelor situat mai jos decat el. L-a privit de la egal la egal. Ma refer aici la "Cazul Wagner" scris de Nietzche. Nu vreau sa discut, sa comentez sa whatever. O fraza, insa mi-a atras oarecum atentia. Nietzsche era de parere ca odata cu Wagner muzica a inceput sa se apropie de comedie, sa minta. Ma intreb, acum. Daca muzica respectiva incepea sa minta, cum e cu muzica din zilele noastre? Lasand la o parte faptul ca nu se prea mai poate numic muzica si nu se poate incadra in aceeasi categorie... dar, totusi. Mai e ceva de filosofat in legatura cu ceea ce se intampla acum? Sau se poate face doar un fel de... psihanaliza trista?

Comments

purliv said…
cartonas rosu: nu se poate concepe o psihanaliza trista sau vesela, si nici macar indiferenta.
nu este muzica un act intim intre cel care o compune si cel care o asculta? chiar daca cel care o compune este bine orientat economic si cel care o asculta prea naiv? ma simt eu mai bine cand ascult Bach sau Rachmaninov decat vecinul manelist care aproape isi arde boxele cu Salam? posibil.
purliv said…
revenind: mai e atat de multa muzica buna de ascultat...
purliv said…
"sa nu crezi ce spun acum/vorbele sunt vant nebun"
Probabil ca minculescu trebuie sa mai moara anul acesta, si poate doamna cu coasa se mai linisteste un pic... ca prea a fost nelinistita...
Tzuni said…
You're right. Azi Pavarotti...

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

Sandy Belle :)