Nietzche, Wagner si minciuni

Ok. Nietzsche l-a privit pe Wagner ca un rival, dar nu ca pe un om al artelor situat mai jos decat el. L-a privit de la egal la egal. Ma refer aici la "Cazul Wagner" scris de Nietzche. Nu vreau sa discut, sa comentez sa whatever. O fraza, insa mi-a atras oarecum atentia. Nietzsche era de parere ca odata cu Wagner muzica a inceput sa se apropie de comedie, sa minta. Ma intreb, acum. Daca muzica respectiva incepea sa minta, cum e cu muzica din zilele noastre? Lasand la o parte faptul ca nu se prea mai poate numic muzica si nu se poate incadra in aceeasi categorie... dar, totusi. Mai e ceva de filosofat in legatura cu ceea ce se intampla acum? Sau se poate face doar un fel de... psihanaliza trista?

Comments

purliv said…
cartonas rosu: nu se poate concepe o psihanaliza trista sau vesela, si nici macar indiferenta.
nu este muzica un act intim intre cel care o compune si cel care o asculta? chiar daca cel care o compune este bine orientat economic si cel care o asculta prea naiv? ma simt eu mai bine cand ascult Bach sau Rachmaninov decat vecinul manelist care aproape isi arde boxele cu Salam? posibil.
September 4, 2007 at 11:13 PM
purliv said…
revenind: mai e atat de multa muzica buna de ascultat...
September 4, 2007 at 11:34 PM
purliv said…
"sa nu crezi ce spun acum/vorbele sunt vant nebun"
Probabil ca minculescu trebuie sa mai moara anul acesta, si poate doamna cu coasa se mai linisteste un pic... ca prea a fost nelinistita...
September 6, 2007 at 10:48 PM
Tzuni said…
You're right. Azi Pavarotti...
September 6, 2007 at 11:05 PM
Post a Comment

Popular posts from this blog

COMPUNERE: Primavara

A venit primavara. Pasarile calatoare se intorc din tarile calde (bronzate, relaxate si cu cadouri pentru cei dragi) , in stoluri cu forma de V care brazdeaza cerul senin (atunci cand nu e innorat) . Pajistile sunt acoperite cu un covor verde (plin de pamant si praf) , brodat ici-colo cu flori de diferite culori (limitate, pentru ca flori gri si negre, spre exemplu, nu prea se gasesc) . Primii care si-au scos sfiosi capul prin stratul de zapada au fost ghioceii, vestitorii primaverii. Pomii s-au imbracat in haine de sarbatoare (costume populare pastrate la naftalina prin cine stie ce muzeu al taranului roman) . Crengile sunt pline de flori din care, la vara, vor creste fructe pe care (in mod logic, temporal si cursiv) taranii le vor culege voiosi (sau, ma rog, in functie de starea lor din ziua respectiva. Atata le trebuie sa se scoale cu fatza la cearsaf sa-mi strice mie compunerea!!!) Ce, nu va aduceti aminte de compunerile cu anotimpuri? Doar azi e prima zi de primavara, nu?
Read more

...

Dincolo de plictiseala, de timp, de idei fara sens care ma bantuie aiurea, de imagini care ma ating cand vreau sa ma feresc de ele, de lucruri pe care nu vreau sa le inteleg, de cuvinte pe care ma prefac ca nu le aud si multe alte obstacole care ma impiedica uneori sa ma ascund deep down inside, am chef de ceva. Vreau sa ma inchid in camera mea si in mine, sa dau aerul conditionat la... 10 grade (sau 8), sa ma imbrac cu un pulover si sa imi fac o cana cu vin fiert. All the rest is irony...
Read more

Despre moarte si cei care o tin in viata

In majoritatea spitalelor e un miros apasator de boala... La Institutul Oncologic Fundeni mirosul e altfel. Parca in aer plutesc ultimele secunde. Miroase greu a moarte. Oameni stravezii care se plimba incet pe langa tine, pe care daca intinzi mana sa ii atingi ai impresia ca o sa treci prin ei, ca prin niste fantome. Vorbesc in soapta, nu schiteaza niciun gest. E liniste, mult prea cald. In fundal se aude un radio... Romania Actualitati cred. Peretii, targile, scaunele cu rotile, lifturile, mesele seci din bufet. Toate dor. Toate striga a resemnare. Poate niciodata nu am regretat mai mult ca azi ca nu m-am facut medic. Asistente reci, infirmiere cu fetze innegrite parca de atmosfera din jur. Doctori prea grabiti, prea importanti ca sa-ti dea atentie. O femeie isi taraste corpul spre sala de mese. A avut cancer la sanul drept. I l-au extirpat. Acum are cancer la ficat. O fata de vreo douazeci de ani e dusa intr-un scaun cu rotile spre sala de radioterapie. O femeie isi varsa amarul la ...
Read more