Games we play

E gri afara si bocancii mei nu mai vin asa ca nu am in ce... sa-mi bag picioarele. Initial ma gandeam sa-mi bag mintile in cap dar asta-i cam greu si parca nici nu ma incanta ideea. Ping-pong, din colt in colt, pana cand o sa-mi fie taiat avantul. Imi vine sa rad uneori de mine, asa, cu pofta. Hai ca pot sa fiu amuzanta rau. Si ma transform din ping-pong in bumerang.
Fir-ar sa fie! Daca nu mi-am legat bine sireturile ma impiedic in ele. Si nici nu am chef sa mi le leg. Doar pentru ca e interesant sa mai trag in jos si alte persoane cand cad. Mi-am amintit o poezie pe care mi-o spunea mama, de George Cosbuc. Dar i-asa lunga incat nu am tragere de inima sa o copy/paste pe blog. Ca m-as plictisi. Si pentru ca mi-e lene si pentru ca nu mai imi vin odata bocancii aia ca sa cutreier cu ei strazile. Ping-pong.
Am ajuns cu pionul pe partea cealalta si mi-am recuperat regina. Am chef de un sah mat.
Sau mai bine un sotron?

Comments

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

Sandy Belle :)