Nichita Stanescu - 31.03.1933

Iepurele nu este adevarat. El e real.(...) Dragii mei, adevarul e cerul. Dragii mei, realul e campul. Ceea ce este, adica realul, nu poate si nici nu trebuie sa fie vinovat. Pacatul, care poate fi numai fata de adevar, nu-l putem confunda cu Vina, care poate fi numai a realului. (...) E un adevar ca ne nastem. E un pacat, repedea noastra moarte. Pacatul nu poate fi transferat si nici echivalat in Vina. A pacatui, te poate lasa curat si nevinovat ca o pisica in rut!
Adevarul, desi este al nasterii, mai prieten este insa cu moartea si cu sangele varsat!
Realul, desi e al mortii, e mai prieten totusi cu nasterea. De aici descinde nevederea si posibila amestecare a Vinei cu Pacatul! (...)
Dragii mei, feriti-va sa aveti dreptate prea repede, prea devreme, - ca sa mai aveti la ce visa!
Dragii mei, feriti-va sa muriti de tineri, - ca sa puteti totusi sa va jeluiti viata, cum se cuvine!
Eu sunt real, dar nu sunt adevarat! (Adevarul si Realul)

Comments

Anonymous said…
http://www.youtube.com/watch?v=EWQXSruZysI Toate-s vechi si noua toate... dar trebuie,de buna seama, sa le aflam, fiecare, in felul nostru...
April 3, 2008 at 11:57 PM
Post a Comment

Popular posts from this blog

COMPUNERE: Primavara

A venit primavara. Pasarile calatoare se intorc din tarile calde (bronzate, relaxate si cu cadouri pentru cei dragi) , in stoluri cu forma de V care brazdeaza cerul senin (atunci cand nu e innorat) . Pajistile sunt acoperite cu un covor verde (plin de pamant si praf) , brodat ici-colo cu flori de diferite culori (limitate, pentru ca flori gri si negre, spre exemplu, nu prea se gasesc) . Primii care si-au scos sfiosi capul prin stratul de zapada au fost ghioceii, vestitorii primaverii. Pomii s-au imbracat in haine de sarbatoare (costume populare pastrate la naftalina prin cine stie ce muzeu al taranului roman) . Crengile sunt pline de flori din care, la vara, vor creste fructe pe care (in mod logic, temporal si cursiv) taranii le vor culege voiosi (sau, ma rog, in functie de starea lor din ziua respectiva. Atata le trebuie sa se scoale cu fatza la cearsaf sa-mi strice mie compunerea!!!) Ce, nu va aduceti aminte de compunerile cu anotimpuri? Doar azi e prima zi de primavara, nu?
Read more

...

Dincolo de plictiseala, de timp, de idei fara sens care ma bantuie aiurea, de imagini care ma ating cand vreau sa ma feresc de ele, de lucruri pe care nu vreau sa le inteleg, de cuvinte pe care ma prefac ca nu le aud si multe alte obstacole care ma impiedica uneori sa ma ascund deep down inside, am chef de ceva. Vreau sa ma inchid in camera mea si in mine, sa dau aerul conditionat la... 10 grade (sau 8), sa ma imbrac cu un pulover si sa imi fac o cana cu vin fiert. All the rest is irony...
Read more

Despre moarte si cei care o tin in viata

In majoritatea spitalelor e un miros apasator de boala... La Institutul Oncologic Fundeni mirosul e altfel. Parca in aer plutesc ultimele secunde. Miroase greu a moarte. Oameni stravezii care se plimba incet pe langa tine, pe care daca intinzi mana sa ii atingi ai impresia ca o sa treci prin ei, ca prin niste fantome. Vorbesc in soapta, nu schiteaza niciun gest. E liniste, mult prea cald. In fundal se aude un radio... Romania Actualitati cred. Peretii, targile, scaunele cu rotile, lifturile, mesele seci din bufet. Toate dor. Toate striga a resemnare. Poate niciodata nu am regretat mai mult ca azi ca nu m-am facut medic. Asistente reci, infirmiere cu fetze innegrite parca de atmosfera din jur. Doctori prea grabiti, prea importanti ca sa-ti dea atentie. O femeie isi taraste corpul spre sala de mese. A avut cancer la sanul drept. I l-au extirpat. Acum are cancer la ficat. O fata de vreo douazeci de ani e dusa intr-un scaun cu rotile spre sala de radioterapie. O femeie isi varsa amarul la ...
Read more