Home, sweet home

Ploua. Asa... cu amintiri si tot felul de idei. Ploua oarecum enervant, pentru ca asa cum stropii se infiltreaza prin crapaturile asfaltului, la fel ma ajunge si pe mine o lene si-o stare asa fara sens. Si ma inconjor intr-un glob straveziu de nepasare si calm si-mi torc incet visele, asa cum face Fleoshc cand il tii in brate. Mi-am luat casutza. Impropriu zis... ca-i apartament, nu casutza. Si-ar trebui, probabil, sa ma bucur tare rau (zice lumea) dar pana nu-mi iau eu mobila si nu ma mut acolo nu prea-mi vine nici un sentiment major. Mai ales ca am stat aici vreo patru ani. Si nu ma incanta nici apartmanetul, nici zona (e verde, dar nu-i aproape de mai nimic). Acum o sa stau frumusel in centru, intr-o casutza curatica si noua... zugravita ea in culori ce nu-mi fac cu ochiul, dar asta se poate schimba.
In fine... o sa-mi cumpar zeci de perne mici si o multime de vaze, pentru ca nu mai urasc florile, chiar daca mor prea repede si, evident, extrem de multe lumanari pe care sa-mi fie mila sa le aprind.
Mai jos, cateva poze strambe si fara logica, facute pe furis cand am mers sa vizionez in prima instantza apartamentul. Mai pe saptamana viitoare cand incep sa-mi mut lucrurile, o sa pun si poze mai faine. Asta pentru cei care imi tot cer poze. Avem pe rand, cateva detalii: baie, bucatarie, dormitor, sufragerie.