A scrie în neştire despre Libertatea

Ca sa facem reclama ascunsa... doar pentru cunoscatori :))

Pentru a ne cunoaşte mai bine facem în felul următor. Tu eşti cititor, iar site-ul pe care te afli este al unui tabloid. Pentru că nu toată naţiunea are studii jurnalistice şi e vorba despre un termen relativ nou în istoria presei, hai să facem cunoştinţă ca la carte şi să aflăm ce înseamnă tabloid.

Fie că te uiţi în pagini româneşi, poate în Wikipedia că-i la modă sau în Oxford, Webster sau alte publicaţii care-ţi bagă pe gât cuvinte, sensuri şi alte asemenea, lucrurile arată la fel. Tabloidul presupune ştiri senzaţionale, exagerări, bârfe, scandaluri, crime şi accidente, toate punând accentul pe şocant şi informaţiile fiind prezentate într-o manieră simplă, vulgară (simplă, comună, pe înţelesul poporului). Pe de altă parte, tabloid mai înseamnă şi publicaţie de dimensiuni reduse (a se înţelege dimensiunea paginilor).

Acum, că am stabilit care e treaba cu tabloidul şi ce înseamnă el într-un dicţionar, să-i luăm pe cei care lucrează în presă şi-şi fac treaba zi de zi, poate 7 zile pe săptămână, la o astfel de publicaţie. Nu sunt şchiopi, orbi, graşi sau slabi mai mult decât alţii. Au tot două mâini, două picioare, folosesc umbrelă când plouă afară şi sunt la fel de înghesuiţi în metrou precum oricare alţii. Ascultă U2, Eminem, Beatles, Angela Gheorghiu, Iris şi să nu uităm de Rammstein (formaţie pe care o tot aşteaptă să vină în România) şi multe altele exact cum ascultă şi restul lumii. Acasă, la căşti în autobuz sau la casetofon, în maşină.

Nu vei găsi des informaţii despre muzee doar dacă sunt ciudate sau intră în vreo carte a recordurilor, pentru că sunteţi pe site-ul unui tabloid. Aşa că atunci când vreun reporter, redactor, corector sau fotograf al vreunui tabloid intră într-un muzeu se poate bucura pe îndelete de timpul liber şi poate admira exponatele de-acolo fără să facă poze sau să caute unghiul din care va scrie articolul.

Tabloidele tind să prezinte fete frumoase, goale şi apetisante pentru că, nu-i aşa, sunt tabloide. Nu-i bai că se repetă cuvântul, doar repetiţia e mama învăţăturii şi aşa o să reţinem mai bine ce presupune un tabloid.

Cititorii se amuză, se enervează se regăsesc şi critică. Tabloidul e ca un fel de butic în care găseşti de toate pentru toţi. Şi chilipiruri, şi imitaţii ieftine dar şi ceva artă. Că se calcă unii cumpărători pe picioare alergând spre obiectul lor de interes, asta e partea a doua.

Tabloidele nu sunt nici Teleenciclopedii, nici Să învăţăm să vorbim corect, nici ghiduri, dar nici canale interzise minorilor.

Acum, situaţia se complică, deoarece s-a inventat Internetul. Cam demult, doar că regulile-i ascunse şi ciudate pătrund mai greu pe plaiuri mioritice. Astfel, publicaţii din întreaga lume, dar şi de la noi, au început să aibă site-uri. Buuun.

Să revenim. Să luăm drept exemplu tabloidul Libertatea. Există un site pe care, dacă nu aţi observat, sunt puse peste o sută de materiale zilnic. În plus, mai e şi partea clasică, ziarul în sine, material, de hârtie - print -. A se înţelege că acele 100+ de materiale puse zi de zi pe site nu “vând ziarul” (da, da, cel de hârtie) eventual cresc numărul de vizualizări. Internetul oferă posibilitatea de a face o galerie foto cu fete frumoase şi de a întreba printr-un sondaj “care-i mai frumoasă?” (iar pentru că suntem la un tabloid, ne permitem să spunem “care e mai bună?”. Nu a inventat nimeni o ştire, pentru că nu oferă nimeni informaţii “din burtă”. E doar o idee: hai să facem un sondaj.

Deşi e mai greu, vă spun eu că lumea o să se dumirească până la urmă ce e cu Internetul, care nu e nici moartea printului - ar fi absurd -, dar nici copia fidelă a acestuia. Da, unele publicaţii nu au încă o ediţie separată Online. Nu-i bai. Vă vine vremea.

Apoi, unii cititori s-au plâns că… informaţiile false trebuie sancţionate. Păi cum aşa, mai oameni buni? Tanti aia de la vremea a spus că astăzi plouă şi de fapt nici urmă de nor? Lucrurile sunt simple. Natura are secretele ei. Prognoza se schimbă. Pe cine să criticăm pentru prognoză?

Iar când vine vorba despre un interviu - senzaţional, pentru că, pentru a mia oară, suntem tabloid - persoana intervievată are dreptul să-şi exprime opiniile. Exemplu simplu şi concret. Omul-magnet - personaj cunoscut de tabloidele din întreaga lume şi nu doar de tabloide - spunea că va fi cutremur pe 13 septembrie. N-a fost. Se pare că mesajul nu s-a înţeles. Nu o fi fost îndeajuns de simplu. Păi, să facem puţină analiză. Asta spun eu: Suntem vizaţi de tragedii sau primim mesaje false? Viitorul apropiat ne va deschide ochii, punându-ne in faţa adevărului, oricare ar fi el. Apoi, nenea-magnet spune ce informaţii a primit. Cum? Păi apare acolo cuvântul clarvăzător - căutaţi în Dex - şi, undeva mai jos, scrie că el visează (la propriu… poate şi la figurat). La finalulapare întrebarea: “Simple supoziţii şi vise interpretate greşit sau adevăruri obţinute de cei mai “sensibili” dintre noi?. Mai pe înţeles, voi ce ziceţi? Visează, inventează, presimte, presupune? Uite, există posibilitatea ca în orice moment să aibă loc un cutremur şi, într-o anumită zi, chiar se va întâmpla. Ce-i de făcut?

Ce aţi citit aici e un pamflet, puţin umor, nişte adevăruri simple, un răspuns şi câteva definiţii pentru a şti unde tragem linia. În nici un caz nu se vrea a fi o persiflare a cititorilor. Orice corelare cu alte materiale e aproape întâmplătoare.