Iubirea a fost pe 28 ianuarie
Referitor la atmosferă, pentru ca a fost ciudaţică oarecum.Da, a fost ingramadeala si zgomot si fum (si in spatele meu batea aerul conditionat din cauza caruia ieri m-am simtit ill, very ill) dar per ansamblu, daca ar fi sa lasam la o parte spatiul mic, pozitionat oarecum aiurea intre stalpi, lung si prea putin lat, a fost ca un fel de cenaclu mai pe graba, mai pe fuga, din care multi nu au inteles nimic, de care unii au fost speriati si altii incantati.
Mi se pare aiurea cand scrii ceva - poezie in principal - sa nu stii sa-ti citesti versurile. Mi se pare aiurea pentru ca eu, spre exemplu, cel mai bine scriu versuri "cu voce tare". Pentru ca sa existe, ca sa sune, ca sa aiba vocea mea. Si bineinteles ca un poem poate fi perceput intr-o mie de moduri - gresite sau nu - dar mi se pare extraordinar - referitor la ce spunea Diana Iepure despre a citi autori vii - să poţi să percepi poemele exact aşa cum au fost ele gândite. Cu mici excepţii, versurile au fost citite grăbit, plictisit, fără chef, sec. Şi nu pentru că aşa trebuiau ele să sune, dar parcă erau incomode, ale altcuiva, forţate. Si pentru asta n-a fost spatiul, fumul sau mai stiu eu ce de vina. Sau, daca astea au fost "vinovate", atunci e trista ruperea asta de tine (versurile tale) din cauza unor situatii... spatiale.
Un liant bun şi un fel de incercare de salvator a fost Razvan Tupa, care mi s-a parut ireprosabil.
Pe de altă parte, se scrie mult şi poate din ce în ce mai mult, aşa cum toate "artele" au mai mulţi "adepţi" în ultimii ani. Din păcate, şi nu mă refer acum la cei din antologie, se scrie şi mai liber, mai fără sens, mai fără nimic. Poate opiniile mele sunt mai invechite si nu pot sa percep si pricep, partial, noul val. Totusi, de parca m-as contrazice, desi suna fortat, pentru mine primeaza ideea şi poate metafora, poate abstractul, nu regulile şi teoria. Referitor la lucrurile astea, idei exista, metafore exista, limbajul se naste mereu, altfel, sensurile capata valente uimitoare si proaspete. Dar parca tot mai trebuie ceva, parca tot mai lipseste ceva. Poate, uneori, lipseste un Andrei Ruse, care să vină şi să spună - tu nu - aşa cum spunea/scria în prefaţa cărţii că a trebuit să aleagă din mulţi puţini. Subiectiv, bineînţeles, încă stângaci, dar mai bine decât alţii.
Despre alte lansari ulterioare, informatii si mai stiu eu ce, intrati pe site-ul antologiei.
Comments