Messing with

Ce ti-e si cu oamenii astia? Only God knows sau poate s-o fi pierdut si el demult in treaba asta. E interesant pe de o parte si enervant pe de alta. Daca te comporti aiurea si "cu un plan" cu cineva, totul e ok. Daca te porti frumos sau esti tu, asa cum iti vine, lumea sare in sus "Sigur are un plan ascuns!"
Vorbeam azi cu un prieten, cred, care m-a trezit putin la realitate dar nu de tot. La realitatea lui, cred. Dar am ramas pana la urma la a mea. Hide, hide, hide, da-i cu ceva in cap si atunci o stie pe aia buna.
Oamenii recunosc si accepta mai usor lucrurile rele, atunci cand li se intampla. Pe celelalte, bune sau sincere sau pur si simplu "asa cum sunt" nu le digera de nici o forma. Si te intrebi atunci daca e mai fun sa te joci cu oamenii cand chiar te joci cu ei sau sa te joci cu ei atunci cand nu te joci cu ei, pentru ca deschid ei un joc in care pica singuri.
Stau si ma amuz singura, pe margine si fac pas dupa pas sa vad cat tine treaba asta. Cat de tare poti sa-l sperii/enervezi/uimesti pe un om nefacand nimic ascuns. Pentru ca el cauta si tot cauta si nu se lasa sperand ca da, e ceva putred in Danemarca. Poate o fi...
Ia sa vedem, gasesti care-i problema?