Let the Christmas come! The tall, green stranger did!

Inalt, falnic, verde, asa cum ii sta bine, ma astepta erect si gol, in sufragerie. Ii simteam parfumul de pe hol. Si mirosea a copilarie, a frig amestecat cu caldura, a emotii, a colinde.
Era el, bradul. E el, bradul, impodobit acum, mai frumos ca in alti ani. El frumos, nu impodobit. El, bradul, e atat de simetric si mare si cu ramuri gruoase si intinse ca aripile unui vultur. De ani buni nu am mai avut brad asa frumos. In Bucuresti, adica.

De impodobit, fie moda cum vrea ea cu alb/albastru, auriu/rosu, poze si lenjerie intima (ce stiu eu?!) in loc de globuri, bradul de Craciun trebuie sa fie impodobit stangaci, cu emotie si veselie inocenta cu globuri de diverse feluri, beteala de toate lungimile si culorile si ce se mai gaseste prin cutia cu decoratiuni pastrata de la an la an. Ma rog, a mea, de aici, nu are decat 3 ani, dar o sa implineasca multi, multi, multi.

Bradul nu e fashion, sarbatorile nu sunt in functie de cum se tunde parul, se croieste rochia sau se poarta tocurile. Bradul si sarbatorile sunt asa cum simti, daca mai simti, ca sa mai simti, ca sa ramai, sa revii... Sa regasesti copilul pierdutundeva in iernile lugni, in care toata familia era mai mare, cadourile erau mai multe si mai colorate, vacantele mai lungi si zapada mai alba.

So, mai jos, admirati bradul meu complet nefotogenic. In realitate, e really wow. Si, da, arata wow gol. Impodobit arata a Craciun :)






Comments

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

Sandy Belle :)