Oana Dixit

Mi-am cumparat un ou Kinder si stau, ma uit la el si nu imi vine sa-l incep pentru ca dupa ce vad ce surpriza am inauntru o sa i se duca tot farmecul si mi-e ca o sa incep sa imi cumpar cate unul zilnic. Faza asta imi aminteste de cand au aparut, acum incredibil de multi ani, cornurile cu ciocolata. Star sau cum se numeau primele. In fine. Au aparut si bineinteles ca mama mi-a cumparat unul si am mancat jumatate din el pentru ca eram sigura - nu ca ar fi fost super bun, dar pentru ca era ceva altfel - ca e cea mai ciudata chestie pe care o sa o mananc vreodata. Jesus ce copil prostutz am putut sa fiu atunci... Dar era fain.

Uite ce o sa aiba loc maine in Greenhours la ora 19:00. Zully Mustafa o sa isi lanseze volumul "Strugurii s-au copt in lipsa ei". In plus, are loc deschiderea oficiala a revistei online DreamTeam, un grupaj al catorva bloggeri de pe weblog.ro. Mi-am zis ca o sa ajung si eu... daca reusesc sa scap in timp util de la serviciu - ma cam indoiesc, dar fie -. Zice-se ca evenimentul o sa cuprinda si o demonstratie de street dance din partea scolii de dans StreetBeat din Bucuresti. Daca va intrebati cine e Zully Mustafa, aruncati o privire la ea pe blog.

Ce face lumea la ora asta in Bucuresti? In principiu doarme. Ce face... eu? Eu se trezeste si nu poate sa adoarma... iar si iar. In Spania, noapte de noapte, in jurul orei 5 ma trezeam, ma uitam la ceas si adormeam la loc. Pare-se ca incepe sa se repete... mai putin partea cu "adormeam la loc"... "Buna dimineata!" si, in curand, sper "Noapte buna!"

Dupa cum spunea eusicumine intr-un comment la post-ul anterior, sa ascultam... PS: Desi Dans e mai faina dar n-am gasit-o pe YouTube

As avea chef sa revad Natural Born Killers pentru a nu stiu cata oara - nu l-am mai vazut de vreo 3 ani -. As avea chef sa merg prin parc sa adun frunze. Azi, dupa ce ca m-am trezit cu o ora mai tarziu si in 10 min am fugit pe usa am fost nevoita sa ma indepartez putin de la traseul obisnuit pentru ca in parc cadeau frunzele intr-o veselie. Si nu am putut sa ma pierd printre ele pentru ca ma grabeam. Uf! Viata asta! Parca-mi faceau in ciuda... Am fost buimaca jumatate din zi... si-am avut o sedinta luuunga si plictisitoare. Celelalte doua au fost as usual, scurte si la obiect... obiect care mie imi cam scapa (din cauza buimacelii). In fine... aproape a trecut si ziua de azi... Nici nu stiu daca-i bine sau nu. Mda... a fost o zi oarecum derutanta, din cauza frunzelor, in treacat din cauza unei persoane care nu ar trebui sa ma deruteze si pentru ca mi s-a facut pofta sa mananc ceva bun... Poate intr-o seara cand am timp sau poate ca nu. Mi-a zis cineva azi ca ii e mila de mine pentru ca ...

Multa lume stie si nu intelege cum uneori ma plictisesc uimitor de repede de chestii care nu sunt plictisitoare - in conceptia lor - si cum anumite lucruri care lor le par inutile/fara sens/plictisitoare reusesc sa-mi tina atentia treaza multa vreme. Acum, insa, pot sa spun ca am atins deja un record al plictiselii. In mai putin de 24 de ore m-am plictisit la culme de un individ care mi s-a parut oarecum interesant... vreo cateva ore. M-am plictisit, mi s-a luat, am o stare enervanta si cam atat. De fapt, probabil ca eu visez la alte lucruri pe care nu le pot defini... inca. Sau poate ca am uneori, cand nu e neaparat nevoie, sa caut motive si parti negative - care nu sunt neaparat negative - pentru ca mi-am propus ca nu are rost sa fac niciun compormis, oricat de mic ar fi el. Poate exagerez, poate vad prea mult gunoiul din ochii altuia si prea putin parul din ochiul mee - cum era un proverb - insa daca apare cea mai mica si uneori foarte vag perceptibila urma de indoiala sau "not...