nervi sau o stare de calm putin zdruncinata

Ok. Deci... m-am spalat pe cap. Nu-i ceva nou, practic acest ritual des, des, des - ca sa nu mi se ingrase parul care se ingrasa in timp ce eu sustin ca fac cura de ingrasare!!! Hello my body! TU trebuie sa te ingrasi, nu parul!!! - Ok, sa revenim... deci ritual - spalarea pe cap (mi se pare asa aiurea expresia asta, pt ca te speli si pe par). Evident ca am ramas fara balsam (cum am ramas si fara paine si mi-a fost lene sa cumpar) si acum nu il mai pot descalci!!!
Dar, nu vreau sa vorbesc despre parul meu incalcit si cele cateva grame de normalitate care ma impiedica acum sa iau foarfeca si sa il tai. Vreau sa vobesc despre superstitii. Nu de alta, dar mi-am dat seama ca am scapat de ele.
Cu pisica neagra nu am avut nimic. Insa aveam o colega prin liceu care scuipa ca un marinar de trei ori (parca) si facea nu stiu cati (probabil tot 3) pasi inapoi cand o pisica neagra ii taia calea.
Nu am avut superstitii cu marti sau 13. Desi e cool sa arunci vina in carca altcuiva si acest "altcuiva" sa nu fie o persoana (fizica sau juridica)...
Nu am avut superstitii cu umbrelele. Cica nu se deschid in casa. Ei, bine, eu nu le deschid niciunde pentru ca nu imi plac. Foarte (dar foarte) rar cand ploua am umbrela. Pur si simplu nu le suport. Si uite ca daca credeam in superstitia cu umbrela deschisa in casa si cu faptul ca unii (mai ales cei care se afla departe de cineva drag) zic: casa noastra e Pamantul as fi gasit o explicatie pentru mama care imi tinea morala ca o sa racesc: Doar nu vrei sa aiba toata lumea ghinion pentru ca deschid umbrela in casa noastra, a tuturor?
Nu am avut superstitii de genul: fa primul pas cu dreptul, sa nu treci pe sub o scara, poarta rosu ca sa nu te deochi s.a. insa am avut superstitii de genul "daca ai calcat pe un canal e de rau". Orice fel de canal.
Tin minte cand eram mica micutza si ma zgaiam toooata ziua la oameni de la balcon sau de pe geam ii urmaream daca in drumul lor calca pe vreun canal. Si daca se intampla sa faca nefericita miscare era vai si amar... de mine, nu de ei. Pentru ca, buna si milostiva :D cum sunt imi faceam griji!
In ultimul timp am observat ca merg pe strada si calc pe canale intr-o veselie.

Evident ca nu puteam sa incep sa vorbesc despre par si sa ajung la canal (desi, ma gandesc ca firele de par care-ti cad inevitabil atunci cand te speli pe cap+par acolo ajung). Mi-am amintit despre superstitii pentru ca imi facusem o superstitie din balsamul de par. Daca nu aveam, si la 2 noaptea parca-mi venea sa merg sa caut, sa cumpar, sa imprumut, sa... Si azi, zi fatidica pe numele ei marti :p, am ramas fara balsam. Si? Mi s-a intamplat ceva? Da! Nu mai pot sa imi descalcesc parul!!!