Femeile din Romania

Se atacase o don'soara frustrata intr-un comment la articolul despre "marimi" (nu la mine pe blog) ca "pentru femeile din Romania marimea conteaza". Incep, brusc sa nu ma mai simt "femeie din Romania". :))
Really, now! Da, mai, conteaza marimea dar nu in ideea ca daca gagiul cu pricina nu are 20 de cm in pantaloni ii dai cu flit. Sunt multe alte lucruri care conteaza si care fac fetze de fete (cu principii) sa se inroseasca... aparent. Purtam o discutie cu un amic acum cateva zile despre sex. Individu' cu pricina sta cu prietena lui de care nu stie cum sa scape dar il retine ceva. Eh, nu sexul...sau nu doar sexul. Faptul ca e el mai bland de felul lui si, pe locul, 2 sexul.
Ori te face sa ramai, ori te face sa pleci. Dar indiferent nu te lasa.

Si acum despre altele: mi-am luat piersici azi! Si mi-as fi luat si visine dc ar fi aparut...

Si despre altele: as face baie in mare. Pacat ca nu m-am gandit mai de dimineata... Acum e cam tarziu... dc nu am masina!

Si despre nimic: nimicul e starea care ma incearca acum. Nimic amestecat cu lene.

Comments

sicko said…
doar o mica mentiune apropo de domnisoara frustrata. colega de camera a unei tipe cu care ma mai vad din cand in cand a avut un prieten mai dotat si vreo 6 luni numa plangeri ca nu se simte bine ca o doare ne-am auzit. apoi s-a obisnuit si i-a fost bine. acuma l-a parasit si umbla cu altul si nu ne auzim decat ca vai cat ii de mic astalalt si ca nu simte nimic. desi de vreo saptamana am auzit ca ii ok totul. in concluzie daca ti mintea numa la asta clar ca conteaza marimea. mie imi place sa cred ca doi oameni se pot simti bine si dupa o iesire in oras presarata cu ras, o surpriza placuta si cateva pupe senzuale inainte sa se puna macar problema de marime. iar daca se ajunge la marime si chiar sunt incompatibilitati exista atatea alte variante sa te simti bine ca nu iti ajunge o luna sa le epuizezi ii important sa shtii sa te simti bine, iar eu sa o am de 20-25 de centimetri si sa stau la o juma de metru de fata cand incerc sa ma simt bine din cauza asta cred ca nu m-as simti tare bine.
June 3, 2007 at 11:58 PM
Post a Comment

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

Primesc aproape zilnic bancuri peste bancuri pe mess (uneori si in mail) si imi dau seama ca uneori rad doar din "complezenta". Chiar nu prea inteleg invazia asta. Si nu zic ca nu am simtul umorului... Il am... chiar daca e mai acid si putin cam negru. Sunt insa unii oameni care rad si rad si rad orice le-ai spune daca ar purta numele de "BANC". Really... Chiar mi-e dor de bancuri bune. Si imi place unul, chiar daca nu ma face sa rad... imi place. Evident, e cu Alinutza (cunoscutii stiu de ce): Alinuta statea in baie si se gandea:" Sa imi tai venele... sa le las lungi..." :D So... cine-mi spune un banc la care sa rad. Really. Sa mor de ras (almost). Uite, dau si un premiu - astept propuneri -. Pe cuvant de fost soim al patriei (pionier nu am mai ajuns)
Read more

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

1. Bărbații vor rămâne mereu copii deoarece au nevoie tot timpul de atenția femeilor. După ce scapă de mamă, dau de iubită, care continuă să le calce hainele, să le gătească, să aibă grijă de ei de parcă nu ar fi oameni maturi și responsabili. 2. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că la 2 ani se joacă cu mașinuțe de plastic, iar la 22 cu unele mai mari. Pentru că schimbă jocurile pac-pac cu armele adevărate. Pentru că petrec, la orice vârstă, ore în șir în fața computerului... jucându-se. 3. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că sunt ușor de păcălit. La 3 ani, îi calmezi cu o bomboană, iar la 30 cu o dulceață de domnișoară. 4. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că sunt incapabili să poarte o discuție serioasă, cu partenera de viață, deoarece pentru ei comunicarea nu este atât de importantă. 5. Bărbații vor rămâne mereu copii deoarece ”merg pe afară cu băieții” și la 5, și la 15, și la 50 de ani.
Read more

Sandy Belle :)

Azi m-am simtit asa... francaise ... Parca si gandurile imi zburdau prin cap in limba lui Nerval. Si, voila de ce mi-am amintit (nu ca as fi uitat pentru ca imi amintesc des, dar de data asta am si gasit!) Voila! Don'soara cu codite de mai jos mi-a marcat intr-un fel destinul :). Pentru ca era reporter si eu in cls. I am zis la scoala: " Vreau sa ma fac reporter!". Desi nu stiam ce inseamna :). Mai tarziu insa, am aflat si asa a ramas gandul. Si mi-am amintit pentru ca acum ma simt (sunt) la un fel de rascruce si caut un raspuns. Ce fain si bine ar fi de-as gasi rezolvarea tot intr-un desen animat...
Read more