Moartea care da cu zarul

Pe bune daca mai inteleg cine a murit si cine nu... iar mai apoi, cine a inviat.

Well, e cam asa: un pod s-a prabusit in Minneapolis, in SUA, ieri (la ei. 18:01) - azi (la noi 02.01)
Ok. Initial, presa si agentiile de presa vuiau ca sunt cel putin 7 morti. Incet-incet, la Rompres a aparut titlu cum ca "numarul mortilor e in scadere", ajungand la 4. Rand pe rand, majoritatea posturilor de televiziune din SUA, urmate de cele de la noi, au scazut numarul la 4. Ok. Done deal, oamenii astia invie cum vezi cu ochii. Totusi, PRO TV-ul nostru, mai cu mot, are 9 morti. Mai vezi pe la diverse televiziuni de prin colturi obscure ale lumii 1 mort sau 3, 6. Niciunde, insa, 9.

Cum ne explicam?

Well, televiziunile s-au adunat ele (sau au comunicat prin telepatie pt ca am fi observat daca ditamai sediile se urneau din loc pe matura precum Harry Potter, ca si asa e la moda) si au zis sa faca o tombola sau sa-si dea cu parerea. S-au adunat si au zis profetic 7. Unele mai miloase au zis 1 sau 3. PROTV-ul, ca sa fie mai cu mot a zis tare si apasat 9!
Ulterior, ca in orice grup organizat, a aparut zazania si s-au format bisericute: unele au ramas cu 7, altele au trecut la 4 si tot asa.

Ce mai! Moartea asta e ca in viata!

Comments

micuta said…
Care va sa zica, asta ar fi un soi de "uite mortu nu e mortu"...sau leapsa. Macar daca ar fi gasit alt subiect pe care sa se certe.Dar asa ...e cam sadic
August 2, 2007 at 10:37 PM
purliv said…
sadismul e o nevoie pe care o avem fiecare, in diverse proportii.
sadic poate fi modul in care redactezi o stire, la fel esti de sadic cand devorezi acea stire in acelasi timp fiind 'inexplicabil' de detasat de 'evenimente'. atent la cifre pe care le vei uita oricum. in seara asta am luat cina cu niste amici care isi aminteau ca au achizitionat ceva in perioada prabusirii gemenilor din NY, doar ca nu-si mai aminteau anul.
sadismul ca nevoie, placere, dezinvolta intentie, defulare, refulare, rutina, obisnuinta, consecinta (caz grav), prostie (caz usor).
August 3, 2007 at 1:04 AM
Post a Comment

Popular posts from this blog

HELP! Glume, bancuri si altele asemenea...

Primesc aproape zilnic bancuri peste bancuri pe mess (uneori si in mail) si imi dau seama ca uneori rad doar din "complezenta". Chiar nu prea inteleg invazia asta. Si nu zic ca nu am simtul umorului... Il am... chiar daca e mai acid si putin cam negru. Sunt insa unii oameni care rad si rad si rad orice le-ai spune daca ar purta numele de "BANC". Really... Chiar mi-e dor de bancuri bune. Si imi place unul, chiar daca nu ma face sa rad... imi place. Evident, e cu Alinutza (cunoscutii stiu de ce): Alinuta statea in baie si se gandea:" Sa imi tai venele... sa le las lungi..." :D So... cine-mi spune un banc la care sa rad. Really. Sa mor de ras (almost). Uite, dau si un premiu - astept propuneri -. Pe cuvant de fost soim al patriei (pionier nu am mai ajuns)
Read more

De 1 iunie e ziua barbatului, pentru ca ei raman TOATA VIATA copii

1. Bărbații vor rămâne mereu copii deoarece au nevoie tot timpul de atenția femeilor. După ce scapă de mamă, dau de iubită, care continuă să le calce hainele, să le gătească, să aibă grijă de ei de parcă nu ar fi oameni maturi și responsabili. 2. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că la 2 ani se joacă cu mașinuțe de plastic, iar la 22 cu unele mai mari. Pentru că schimbă jocurile pac-pac cu armele adevărate. Pentru că petrec, la orice vârstă, ore în șir în fața computerului... jucându-se. 3. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că sunt ușor de păcălit. La 3 ani, îi calmezi cu o bomboană, iar la 30 cu o dulceață de domnișoară. 4. Bărbații vor rămâne mereu copii pentru că sunt incapabili să poarte o discuție serioasă, cu partenera de viață, deoarece pentru ei comunicarea nu este atât de importantă. 5. Bărbații vor rămâne mereu copii deoarece ”merg pe afară cu băieții” și la 5, și la 15, și la 50 de ani.
Read more

Sandy Belle :)

Azi m-am simtit asa... francaise ... Parca si gandurile imi zburdau prin cap in limba lui Nerval. Si, voila de ce mi-am amintit (nu ca as fi uitat pentru ca imi amintesc des, dar de data asta am si gasit!) Voila! Don'soara cu codite de mai jos mi-a marcat intr-un fel destinul :). Pentru ca era reporter si eu in cls. I am zis la scoala: " Vreau sa ma fac reporter!". Desi nu stiam ce inseamna :). Mai tarziu insa, am aflat si asa a ramas gandul. Si mi-am amintit pentru ca acum ma simt (sunt) la un fel de rascruce si caut un raspuns. Ce fain si bine ar fi de-as gasi rezolvarea tot intr-un desen animat...
Read more