Mood swinging

De ce, oare, e mai simplu sa scrii decat sa spui? Sau, de ce e mai simplu sa zambesti tacut, atunci cand de fapt nu iti pasa, decat sa intorci privirea si sa mergi mai departe? Ne chinuim aiurea, uneori. Ne-am creat anumite reguli aiurea peste care nu trecem sau daca trecem ceilalti se uita cu sprancenele ridicate intr-un mod absolut dezabrobator.
I-asa simplu sa faci totul complicat...
Ma gandeam daca reactionam in functie de ceilalti, sau influnetati de intamplarile prin care am trecut, de oamenii care ne-au atins si ne-au lasat amintirim adanc infipte in fiinta noastra incat ne vor urmari mereu... Sau, poate, asa am fost mereu.
Am avut o zi tare multilaterala azi, ca sa ma exprim asa. Dupa ce am visat toata noaptea intamplari dragutze prin care treceam alaturi de o fosta colega de generala si un actual coleg de serviciu, am inceput ziua intr-un zambet, taiat brusc de mici si absurde neintelegeri. A urmat apoi o perioada de nepasare si ne-chef si orice "ne" si "anti" si-apoi am incheiat-o intr-o companie calma si calda si, in acelasi timp, putin retrasa si undeva... acolo...
Pana una-alta, ajunsa acasa mi-am luat un animal... pe blog. Un pinguin, caruia i-am dat numele de Icycle si care-i tare jucaus (treceti cu mouse-ul peste el).
Uneori am impresia ca zilele trec si trebuie sa treaca doar pentru ca sa vina o anumita zi. Restul e de umplutura. Si, pana la urma, in fiecare zi se intampla cate ceva, nu-i doar un fel de curgere enervanta si care zboara doar ca sa mai scurteze din timpul asteptarii.
Presimt ca ma incearca o melancolie asa... bleaga. Si, oarecum, ma incanta ideea. O sa fiu putin mai calda cu cei din jur, pentru ca unii, saracii, merita si ma pricep asa bine sa intorc spatele brusc si sa nu-mi mai vad decat botul bocancilor. Dar, ce sa-mi faci? Treci cu vederea... pana intr-o zi, poate, cand o sa te saturi. Tu, cel de langa tine si oricine.