Parsiv

Azi am invatat un cuvant nou. Era un cuvant care nu-mi spunea nimic, nu prea-mi placea cum suna, pana la urma, nu reusisem sa-l inteleg. Si-i un cuvant greu... "parsiv". De-atatea ori mi-am zis ca nu o sa mai incerc sa construiesc nimic pe mlastini. Pentru ca mai devreme sau mai tarziu, or sa inghita tot ce-am incercat sa fac, sau poate lucruri in care-mi placea sa cred. Si-acum ma uit la mine si-mi vine sa-mi zic "Ti-am zis eu, Oana! De ce nu m-ai ascultat?" Poate pentru ca incercam sa sper ca lumea poate fi putin mai frumoasa. Si-atunci surpriza! Auzi o chestie, nici macar spusa cu rautate, nici macar indreptata tie, dar care te priveste atat de direct, pentru ca-n lumea ta exista alinieri pe care nu le afisezi, dar care te balanseaza. Si cateva cuvinte ivite la lumina din intunericul in care erau ascunse de tine reusesc sa-ti darame intr-o secunda tot si te-ndepartezi rapid rapid de tot si te-arunci intr-un spatiu gol. Vid. Si brusc simti cum in tine izvoraste un cuvant si prinde inteles. Cuvant ce pana atunci era format din litere si atat. Semne. Si uite ca dincolo de rautate, egoism si altele asemenea, mai exista ceva care intr-un fel sau altul doare. Si nu mai are sens nici macar sa arunci un repros. Pentru ca in cazul cuvantului "parsiv" nu si-ar avea sensul, nu ar fi inteles. Are sens doar sa te indepartezi, sa privesti cum o bucatica din lumea ta e inghitita de mlastini. Si atat. Asa m-am saturat sa ma murdaresc pe pantofi alegand drumuri neasfaltate si pline de noroi in ideea ca exista si-acolo ceva bun, ceva care trebuie doar sa fie scos la suprafata.
Si poate din cauza asta e uneori bine si rau in sensul de trist sa tragi cu urechea la o conversatie oarecare. Niciodata nu stii de unde rasar cuvintele care-ti intaresc sau iti darama dintr-o lovitura o bucatica de univers... pana la urma, bucatica reliefata fortat, doar pentru ca tu vrei sa crezi ca in fiecare balta apa e formata si din molecule care nu-s murdare.
Si-atat. Nu mai poti apoi decat sa treci pe langa, intr-un mod absent, indiferent, zambind poate fals, sa arunci doua-trei idei din politete si sa nu te mai opresti. Acolo nu exista nimic altceva decat ceea ce se vede.