I-atata zapada!!!!!

Atata zapada-i afara cum n-am mai vazut de-atatia ani si ani... si ani. Asa de alb e anul asta 2008 ca incepe sa-mi placa.
Am vazut niste copii jucandu-se in zapada si mi-am amintit de-acum vreo 20 de ani cand zapada era maaare, maaare si-mi faceam casutze in zapada si ne bateam cu bulgari si totul era alb, si eram asa de albi. Zapada i-asa tacuta si alba si i-atat de buna incat nu ai ce sa-i reprosezi si chiar daca te impiedici si cazi, tot nu are sens sa-i zici ceva. Cum naiba sa te superi pe zapada? Ar fi un fel de crima, ar fi intr-atat de trist si meschin.
Zapada te invata sa fii tu, oarecum. Sau te lasa sa fii tu. Si se joaca in acelasi timp, inainte sa se aseze. Sa ocupe tot spatiul. Alb. Calm. E co-ple-si-tor.