Dialog intre doua scame. Una turcoaz si cealalta

Hai sa o facem si pe asta. Oricum maine e o perioada asa incerta. Nu poti sa fii sigur decat de trecut. Si de prezent. Dar, stii tu, prezentul nu exista.
Ok. Hai, pana la urma, ce mai e de pierdut? Tu mai ai ceva de pierdut? Hai sa o facem si pe asta. Ridica-te si sa mergem. Dincolo.
Dincolo? Dincolo de ce?
Dincolo de peretele asta, dincolo de geamuri, dincolo de usa asta blestemata care se inchide cu trei chei si dincolo de oamenii de afara.
Hai sa o facem si pe asta. Acum. Aici. Tine-ma de mana. Ai mainile reci.
Da, asa mi-a spus si tipa de la etajul opt cand am vrut sa apasam amandoi butonul de la lift. Ai mainile reci, deci esti sincer, zicea. Poate era o incercare de flirt, poate ma voia atunci, acolo, in liftul murdar. Sa o am pana la etajul opt. Si apoi sa cobor singur, inapoi, pana la cinci. 
Si?
Si? Viata e prea scurta pentru ca sa-mi pierd vremea cu opt etaje. Daca am fi locuit intr-un zgarie nori, am fi construit o mica viata. A noastra, intr-un lift murdar. De la parter si pana dincolo de cer. Ca sa sune ca versurile unei posibile melodii penibile.
De amor?
De ce vrei tu. Hai sa o facem si pe asta. Acum. Sa mergem pe orizontala, sa contruim cate etaje vrem. Pe pamant. Unul dupa altul. Acum.