Revista ”Femeia” are concurs; dermatologul e pediatru si... HALATUL? CAT COSTA HALATUL?
I know! Nebunie curata. Nu intelegi nimic. Nici o doamna participanta la concursul organizat de revista femeia nu a inteles. Nici eu si B., cand Rares se umpluse de ”coșuri”
Sa le luam pe rand.
Zilele trecute o femeie suna la redactie. Mai exact, a fost redirectionata de la receptie la mine. Asa se intampla de obicei cand oamenii care suna spun orice. Sunt redirectionati la online, chit ca articolul e din print (evident, urcat si pe online), cand vor sa dea un anunt, sa fie sers un anunt, sa faca un deal de advertising pe site (ceea ce tine de vanzari, nu de online per se) s.a.m.d.
Deci, sunase o femeie. Dialogul a fost cam asa:
Oana - Buna ziua!
Femeie - Buna ziua. Am participat la un concurs la revista ”Femeia” si...
Oana - Stiti ca ati sunat la Libertatea?
Femeie - Da. Nu pot sa intru pe site la revista ”Femeia”, la concurs. Nu mi se incarca si cautam un numar de telefon de la revista ”Femeia” si am gasit numarul dvs.
Oana - Da, stiti, revista ”Femeia” nu e la noi in trust. (nu stiu daca a inteles care e faza cu trustul)
Femeie - Dar am nevoie de numarul de telefon, pentru concurs, ca nu mi se incarca site-ul. (am impresia ca totusi a zis nu mi se conecteaza dar nah, detalii...) Daca ma puteti ajuta...
Amabila, cam disperata, am zis sa fac o incercare. Tastez femeia.ro si surpriza... se incarca site-ul. Iau nr de telefon de la contact si i-l spun. Au urmat multumiri samd. Yey
Intamplarea asta mi-a amintit de o alta. Iar in cazul respectiv, femeia am fost eu si B. Rares avea cateva saptamani si devenise un bebelus plin de bubite. Asa am crezut noi. Si disperati ca orice parinti fara experienta si vreun know-how in manevrarea copiilor de orice varsta am sunat la o clinica. La Sanador mai exact. Era sambata, trecut de pranz. Surpriza! Am gasit medic dermatolog liber dupa-amiaza, ultimul interval inainte sa plece acasa. Yey! Ne-am gandit ca omoram doi iepuri dintr-o lovitura. Il cantarim, masuram (obsesia a parintilor, absurda, zic eu, daca se intampla mai des de o luna, doua inainte de un an si mult mai rar apoi).
Zis si facut. Am infofolit copilul, am mers la medic. Am ajuns, am asteptat o gramada, am intrat. Intre timp, ”cosurile” i se mai potolisera dar nah... Femeia - nu revista, doctorita - foarte amabila si draguta, s-a uitat la el, ne-a zis ca e normal, ca bla-bla-bla. In 5 minute a fost totul gata. Si mai, mai sa ne scoata pe usa. Nervosi din cale afara - ca am dat o gramada de bani pentru nimic, ca am iesit din casa agitati si am asteptat o vesnicie pe hol - sarim cu gura pe ea. Ca de ce nu il masoara? Ca de ce nu il cantareste? Ca de ce nu ne spune daca e dezvoltat normal samd.
La fel de amabila si draguta - intelegand ca nu te pui cu nebunii si -probabil- familiarizata cu parintii de copii mici, ne-a spus pe un ton mai stins asa, ca ea e dermatolog. Ca vede si bebelusi (omg! It was f***ing Ally McBeal), dar nu e pediatru.
Nu avea cu cine, asa ca, asa cum am procedat eu cu femeia care voia nr de telefon din redactia revistei ”Femeia”, ne-a dus intr-un alt cabinet, de pediatru, l-a masurat si cantarit si ne-a trimis acasa multumiti.
Sa le luam pe rand.
Zilele trecute o femeie suna la redactie. Mai exact, a fost redirectionata de la receptie la mine. Asa se intampla de obicei cand oamenii care suna spun orice. Sunt redirectionati la online, chit ca articolul e din print (evident, urcat si pe online), cand vor sa dea un anunt, sa fie sers un anunt, sa faca un deal de advertising pe site (ceea ce tine de vanzari, nu de online per se) s.a.m.d.
Deci, sunase o femeie. Dialogul a fost cam asa:
Oana - Buna ziua!
Femeie - Buna ziua. Am participat la un concurs la revista ”Femeia” si...
Oana - Stiti ca ati sunat la Libertatea?
Femeie - Da. Nu pot sa intru pe site la revista ”Femeia”, la concurs. Nu mi se incarca si cautam un numar de telefon de la revista ”Femeia” si am gasit numarul dvs.
Oana - Da, stiti, revista ”Femeia” nu e la noi in trust. (nu stiu daca a inteles care e faza cu trustul)
Femeie - Dar am nevoie de numarul de telefon, pentru concurs, ca nu mi se incarca site-ul. (am impresia ca totusi a zis nu mi se conecteaza dar nah, detalii...) Daca ma puteti ajuta...
Amabila, cam disperata, am zis sa fac o incercare. Tastez femeia.ro si surpriza... se incarca site-ul. Iau nr de telefon de la contact si i-l spun. Au urmat multumiri samd. Yey
Intamplarea asta mi-a amintit de o alta. Iar in cazul respectiv, femeia am fost eu si B. Rares avea cateva saptamani si devenise un bebelus plin de bubite. Asa am crezut noi. Si disperati ca orice parinti fara experienta si vreun know-how in manevrarea copiilor de orice varsta am sunat la o clinica. La Sanador mai exact. Era sambata, trecut de pranz. Surpriza! Am gasit medic dermatolog liber dupa-amiaza, ultimul interval inainte sa plece acasa. Yey! Ne-am gandit ca omoram doi iepuri dintr-o lovitura. Il cantarim, masuram (obsesia a parintilor, absurda, zic eu, daca se intampla mai des de o luna, doua inainte de un an si mult mai rar apoi).
Zis si facut. Am infofolit copilul, am mers la medic. Am ajuns, am asteptat o gramada, am intrat. Intre timp, ”cosurile” i se mai potolisera dar nah... Femeia - nu revista, doctorita - foarte amabila si draguta, s-a uitat la el, ne-a zis ca e normal, ca bla-bla-bla. In 5 minute a fost totul gata. Si mai, mai sa ne scoata pe usa. Nervosi din cale afara - ca am dat o gramada de bani pentru nimic, ca am iesit din casa agitati si am asteptat o vesnicie pe hol - sarim cu gura pe ea. Ca de ce nu il masoara? Ca de ce nu il cantareste? Ca de ce nu ne spune daca e dezvoltat normal samd.
La fel de amabila si draguta - intelegand ca nu te pui cu nebunii si -probabil- familiarizata cu parintii de copii mici, ne-a spus pe un ton mai stins asa, ca ea e dermatolog. Ca vede si bebelusi (omg! It was f***ing Ally McBeal), dar nu e pediatru.
Nu avea cu cine, asa ca, asa cum am procedat eu cu femeia care voia nr de telefon din redactia revistei ”Femeia”, ne-a dus intr-un alt cabinet, de pediatru, l-a masurat si cantarit si ne-a trimis acasa multumiti.
Comments